Spre Siberia prin ploaie...

Am o problema. Numai una?...mi-am recitit jurnalul, pardon, blogul...hmmm. Nu stiu stiu ce sa zic. Se naste o parere...o noua parere de la mine despre mine: SUNT CIUDATA RAU! SA nu credeti cumva ca imi fac autocritica, nicidecum! Io ma simt bine asa! E ok viata mea..dar nu e chiar asa cum rezulta din blog! Recitind si incercand sa ma indepartez de mine insami prin intermediul obiectivitatii rare...imi dau seama ca cine nu ma cunoaste as a cum ma cunosc eu pe mine (deci nimeni)...nu poate sa ma inteleaga doar din scris. Sau, luandu-mi rolul de creator artistic in serios, va intelege exact ceea ce vrea...poate chiar va face comparatii, va gasi similitudini (irelevante si relative, daca nu cumva chiar ireale), va incerca sa MA TRAIASCA PE MINE. Dar nu...nu se poate...nici io nu ma mai pot retrai in totalitate...(paranteza - vreti un truism?...nu?..ok, uite-l! - Daca m-as retrai, as imbatrani mai repede sau as ramane vesnic tanara - la minte si la spitalul 3...v-am pacalit nu era truism!)

Ma duc sa beau cafea intr-o duminica mohorata...de august, dar tentanta! Plec in Siberia!