28.1.12

Complot, conspiraţie, cercetare superficială...dar, oricum, bogăţie!:)


V-am spus să faceţi linişte că citesc, iar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile propice lecturii, nu mă pot concentra...Puteţi striga, mărşalui, manipula şi complota, la rândul vostru, acum în cea de-a şaişpea zi, că şansa succesului îmi/ne este umbrită/înzăpezită![vezi foto stânga:)]
Aseară, mi-a sunat telefonul. Răspund, fără să mă gândesc prea mult la posibilitatea că mâna stângă îmi va îngheţa, cât de cât - cum s-a şi întâmplat - sau că aş putea aluneca pe gheaţa formată, şi pe strada Rahovei, veneam acasă, nici călare, dar pe jos:P - nu, n-am clacat:). 
Discuţia şi-a urmat cursul, întinzându-se cam pe toată seara...în timp ce eu doream cu ardoare să mă spăl pe mâini, pe faţă şi pe dinţi, să arunc un ochi pe jocurile în care sunt mai mult sau mai puţin implicată, gen aidraci(i) mei punct ro, texas holdemu', descoperit de curând ş.a., să-mi continui lecturarea beletristicii de la Moş Crăciun...N-am stopat-o [convorbirea, zic..] pentru că era în favoarea muzeului...oare să mi-o trec în raport?
Aaa, chiar, vouă, cititorilor mei bărbaţi, vă pun o întrebare pe care vă rog s-o trataţi cu adâncă seriozitate, după ce urmăriţi şi îndepliniţi exerciţiul de imaginaţie la care vă supun: Închipuiţi-vă că aveţi vreo 30-35 de ani, sunteţi destul de mulţi (cam o sută), cu prietenele/soţiile/amantele acasă, la un eveniment de entertainment, iar o jumătate de zi trebuie să o petreceţi laolaltă distrăndu-vă, nu în club, nu pe pârtie, nu în vreun bar sau restaurant, ci în Muzeul în aer liber. Nu acum, iarna, ci mai la primăvară! Şi încă un detaliu, nu sunteţi români...! Cum se pot relaxa/distra bărbaţii în timpul zilei simultan? Eu am ceva idei...dar, sunt curioasă de inventivitatea voastră!
Revin la firul epic alambicat. Din vorbă-n vorbă, îmi declar începerea citirii Cimitirului din Praga şi recunosc că sunt bulversată...că nu mi l-aş fi închipuit pe Umberto Eco antisemit. Ieri nu ajunsesem decât la pagina 69...nu eram deloc sigură că înţeleg ceea ce citesc...Deci, am scuza numită prima impresie care m-a făcut să mă înspăimânt puţintel...iar pe interlocutorul meu să-mi recomande poemul dramatic în cinci acte Nathan, Înţeleptul de Gotthold Ephraim Lessing. 
Fată serioasă:), întru câtva autodidactă, m-am trezit azi dimineaţă cu gândul să descopăr varianta electronică a piesei lui Lessing, dar şi să găsesc ceva recenzii din care să pot discerne, din curiozitate, dar înainte de terminarea volumului lui Eco, ce-i cu evreii....şi care e ideea la care se va ajunge la sfârşitul cărţii. Aici începe cercetarea superficială...pentru că m-am pierdut...Găsit-am site-uri cu lucrări electronice...Pe unele le ştiam de la examinările anterioare..Dar, nu, nu era...În schimb, am adăugat micii mele colecţii de e-books (formată doar din doi autori: Mircea Eliade şi Leo Taxil) încă 13 eseuri, marca Ioan Petru Culianu...demult trebuia să-l caut...Acum, urmează să-l citesc...:) 
De pe partea Cimitirului, recenziile sunt cu duiumul, care mai de care mai neînţelegătoare şi mai neîndurătoare...Dar, minune...Revista 22, editată de Grupul pentru Dialog Social, prin domnul dr. Andrei Oisteanu, istoric al religiilor explică tuturor provocarea pe care a lansat-o, voit, scriitorul piemontez. Am ajuns la pagina 92...Vă ţin la curent...
De această dată am şi concluzie. Am găsit Nathan the wise, în limba engleză...fapt care mi-a amintit că eu, de fapt, aveam treabă...să-mi traduc CV-ul după modelul UE...Dar, ştiţi proverbul, lasă pe mâine ce poţi face azi!






22.1.12

S-a sunat de...Pauză de Scris...:)



Îmi permiteţi să-mi iau o binemeritată pauză de scris? Nu că m-aş fi înnebuit până acum să-mi delirez vedeniile, respectiv auzeniile..Nu că în ecuaţia de faţă, lenea-mi sinistră nu şi-ar avea rolul primordial, omniprezent şi atemporal. 
Dar, da! Ad-hoc-ul mi-a fost indus spontan de părerile de rău care m-au năpădit ca urmare a posibilului/probabilului insucces al strigătelor, sloganelor, bătăilor, leşinurilor, ambulanţelor, plânsetelor, răutăţilor ş.a., care se află în România de 10 zile....
Dar, îmi pare rău că nu pot arunca aici un e pur si mouve...[Aş regreta teribil să am dreptate în această activitate, uzuală pentru mine, de medium în rezervă.] Nu văd decât mişcarea protestatarilor, a trupelor de jandarmi, a canalelor TV, care mai de care mai subiective obiective, până-n măduva oaselor...I'm stuffed! :( 



Ştttt...Linişte! Acum citesc!  Două cărţi deodată...Cimitirul din Praga - Umberto Eco [Mulţumesc frumos, Moş Crăciun!] şi Pink Floyd în roşu - Michele Mari.

ps A opta confesiune
Omul pisică 




17.1.12

Foto-ghicitoare...pentru cine e coroana?


...unde a fost depusă această coroană funerară, cu flori de plastic, extrem de portocalii, astăzi, 17 ianuarie, la ora 18.30?  Cu ce ocazie? Cu ce sentimente? Să fie dorinţă, speranţă, pioşenie sau pur dezgust, sictir, scârbă & silă...[puncte, punctele cer completarea voastră...] 
Recunoaşteţi faţada & pavajul? Dar uşa adânc închisă dialogului, proaspăt spălată de flegme, strălucitoare, ale cărei perdele portocalio-căcănii ascund orbecăitul unei guvernări mult prea longevive întunericul profund?
Vă dau două indicii...Un mesaj: Niciodată nu veti fi uitaţi! Semnatari: Noi, viermii şi ciumpalacii!




15.1.12

Bruiată...

Sibiu - 15 ianuarie 2012, ora 17, 43
....nu mă pot concentra deloc să-mi înşirui gândurile într-o ordine riguroasă. De trei zile-ncoace ... mi-am călcat în picioare principiul meu de a nu mă uita la televizor ... Jandarmi, protestatari, fumigene, sticle incendiare, cărămizi, sânge, galerii ale echipelor româneşti, gaze lacrimogene, capete sparte, copii...că n-or veni de la Barsa sau Arsenal:D, şi Băsescu pauză, lipsă la apel, de-ar rămâne dreaqu' ascuns, să nu îl mai vedem, să-şi dea demisia. Gata, îmi începe cavalcada gândurilor haotice...
Na..şi dacă are tactul să ofere preşedinţia ca ofrandă pe "altarul" dorinţei cvasi-unanime a românilor...ce poate se se întâmple....oricum, cred că nimic din ce îmi doresc eu. 
Tăvălug, vor veni peste noi niscai alegeri anticipate, care poate vor resuscita, doar provizoriu:(, speranţa în normalitate...care-i aia? am avut-o vreodată?...partidele (mai ales cele din opoziţie) nu-şi vor mai da rând în definirea stării normale şi atragerea electoratului (foştii votanţi ai FSN în '90 [vinovaţii fără vină] plus ai noilor posesori de majorat...) dar, nimeni nu cred că va profita de schimbarea preşedintelui ca să ceară parlamentului, în primul rând, revizuirea constituţiei şi re-transformarea dulcei, nostre Românii în monarhie constituţională.
Nu, nu am uitat de Eminescu...azi la 162 de ani de la naşterea lui...citez doar câteva versuri din  


Scrisoarea III


Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,
Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,
Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,
Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,
Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană...
O, te-admir, progenitură de origine romană!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!



2.1.12

FAST (de) FAST (en) FAST (ro) 2011



Nota bene: postarea am început s-o scriu în 30 decembrie 2011 şi am terminat-o acuşica.

Nu-mi vine să cred, ui că imediat se termină anu’ şi io îs tot pe baricade...cică! Nu, de fapt, sunt obosită şi mă auto-enervez pe mine însămi că-s şi încăpăţânată să-mi stârnesc tot felul de stări, fie ele super-pozitive, medii sau down, cu o leapşă cu care m-am pricopsit în 2009, am continuat-o în 2010, iar conştiinţa cunoaşterii personale, pe parcursul trecerii anilor peste mine, mă obligă s-o duc mai departe, indiferent dacă mă întristez sau mă hlizesc vis-à-vis de micile/mai marile puerilisme eliziace. Normal, vreau să-mi păstrez sinceritatea, dar, tot spontan şi, probabil involuntar, îmi voi menţine şi lenea care mă apucă de fiecare dată când sunt obligată să-mi fac temele..:P!


  1. Ce ai făcut nou în 2011, ceva ce nu ai mai încercat înainte? Sincer, habar n-am...Aaa, ba da, m-am cam dezinhibat, am cam început să-mi dau arama pe faţă, să le fac/spun mai pe şleau, să nu mă ascund după falsele perdele siropoase au ba ale ideilor preconcepute promovate de societatea de factură tradiţionalisto-bigotă.
  2. Te ţii de ceea ce-ţi propui la cumpăna dintre ani? Îţi vei stabili şi mai multe scopuri pentru anul următor, 2012? Nu-mi stabilesc obiective elitiste, ălea vor apărea pe parcurs :D, dar acum două-trei zile mi-am inventat un ţel etilist, mai bine zis antietilist. Nu mai vreau să beau bere deloc, deşi, câteodată e bună [nu e printre băuturile mele favorite, whiskyu’ e mai interesant], după fiecare una-două beri tre să fac de 2 x mai multe exerciţii ca să nu-mi crească aşa-numita bierbauch, cu care se mândresc majoritatea masculilor. Prietenii ştiu de ce!:)) Eu nu îmi dau seama...
  3. A născut cineva apropiat ţie? Yes, yes, yes…să trăiască, se-nflorescă drăgălaşa de Lua Miata aka Kumalisa, fetiţa prietenei mele din copilărie Ananas....
  4. A murit cineva apropiat ţie? Nu. Răspuns final! Pe care nu l-aş schimba niciodată!
  5. Ce ţări ai vizitat? Franţa...la draga mea, Ra..Mulţumesc din suflet! Dar, lenea e mare şi ce-am scris, am scris şi rămâne scris, întru aducerea aminte...cultura din pivniţă
  6. Ce anume din ceea ce ţi-a lipsit în 2011 şi ai vrea să ai în 2012? Sunt total anostă dacă dau un răspuns cunoscut de toată lumea? Nu neapărat că mi-au lipsit, aproape că m-am încadrat între barierele trasate mai mult volens decât nolens de gaşca de guvernanţi, o guvernantă, başca un marinar de apă de foc dulce sau sărată, dar începând cu anul ăsta nu vreau să le mai duc grija...V-aţi prins, vorbesc despre ei...ochii cameleonici ai draqului. Frumoşi ochi, n-am ce zice..mai ales când capătă culoarea mea preferată. Verde!
  7. Ce dată din anul 2011 îţi va rămâne vie în amintirile tale şi de ce? Ioi, da’ bună întrebare mi-ai pus…minunate senzaţii, energie pură, perpetuum mobile de speţa a treia (definiţie: Expresia Perpetuum mobile de speţa a treia este de dată recentă, nu este legată de termodinamică şi se referă la sisteme fizico-chimice izolate care, odată puse în mişcare, deoarece nu schimbă energie cu mediul ambiant şi nu-şi schimbă forma energiilor din sistem (în jargon tehnic sunt lipsite de pierderi) îşi păstrează mişcarea pe timp nelimitat. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem derivă din ireversibilitatea fenomenelor.) Poate în ciuda cercetătorilor, un astfel de sistem a putut fi creat şi mi-a funcţionat, într-adevăr nu pe termen nelimitat, ci cam  două ore şi ceva, dar, anyway, timpul se dilatase şi nu mai conta. Probabil asta a fost condiţia şi pretextul fenomenului supranatural, nălucire de factură indiană. Înţelege cine ce-o vrea...că alte detalii nu dau! Dar totuşi, să răspund la întrebare, fără ocolişuri: 23 spre 24 mai 2011
  8. Care a fost cea mai mare realizare în acest an? Abia anu’ ăsta mi-am îndeplinit planul întârziat la cincinal…Dizertaţia… 
  9. Care a fost cel mai mare eşec? Când eram mică am citit o carte Bagheta magică, o poveste frumoasă cu triughiulari, muzee, trei sori, o oglindă fermecată veneţiană şi Lolo, un câine robot, care răspundea la toate întrebările. Iar când nu vroia, avea totuşi răspunsul: Nu sunt pregătit să răspund la această întrebare! Drept urmare, dacă nu mi-a rămas în minte nici o acţiune pe care s-o cataloghez în domeniul eşecuri, înseamnă că n-am!
  10. Ai avut parte de boală sau răniri mai serioase? Boala mea, după cum ştiţi, e aceeaşi...e acel long-term desease, SM-ul meu, a nu se confunda cu sado-maso…hmm…deşi…ceva accente s-ar putea remarca, la microscop!:) În ianuarie am fost sub influenţa perfuziilor, a cortizonului, a lipsei salinităţii, timp de două-trei săptămâni...dar a trecut hopul.
  11. Care a fost cel mai bun lucru pe care l-ai cumpărat? Un rooter wireless…să am internet într-o independenţă totală, pardon, una dependentă de RDŞ…
  12. Comportamentul cui merită sărbătorit/apreciat? Aici, mă repet, ca şi în anii precedenţi: al prietenilor mei…cărora le mulţumesc, şi-i provoc să continue!
  13. Comportamentul cui te-a dezamăgit sau ţi-a provocat tristeţe mare? Refuz întrebarea, că stilul meu este acela de a nu mă mai lăsa dezamăgită, de a ocoli persoanele care mi-ar putea pângări optimismul, bazat pe un pesimism nativ. Ioi, iar v-am băgat în ceaţă! Sorry...
  14. Unde s-au dus o mare parte din banii tai? Pe viaţă şi toate suplimentele ei...de viteză!
  15. În legatură cu ce anume ai fost extrem de bucuroasă? Aici e greu, că sunt atât de multe, încăt dacă nu îmi pieptăn o ţâr’ postările anului 2011 de pe blog, n-aş putea face face provocării acestei intrebări. Evenimentele la care am participat, mi-au cauzat cele mai mari bucurii ale anului...clar, că buna companie care nu mi-a lipsit nicicând a fost de neînlocuit şi contribuţia ei (a prietenilor mei) a fost consistentă: sărbătorirea a şase ani de muzeu în 6 mai prin team-building; Ziua Sugarului, pe care am dus-o la a şasea ediţie ; Red Bull Romaniacs 2011ArtMANIA 2011 şi Transilvania Tatoo Expo 2011; Astra Film Fest 2011; Serile Sibiului, marca AIOS şi Cercul Fumătorilor de Pipă şi Trabuc. Precis oi fi uitat ceva...precis..ui, că mi-am amintit rockării mei de la TRS  şi petrecerile din Oldis Pub;  bloggării mei şi #prinsibiulmeu; teatrul sibian şi baletul nost' ş.a.m.d.
  16. Ce cântec(e) îţi vor reaminti mereu de anul 2011? Simplu de răspuns!  


    17. Comparativ cu anul trecut esti: Mai fericită mai puţin fericită? – Parcă, la fel!; Mai slabă sau mai plinuţă? – Cred că un pic mai cu greutate, scriu aici numărul de kile ca să nu am probleme în 2013 cu aducerea aminte – 58, iar comparaţia să vină de la sine.; Mai bogată sau mai săracă? – Nu vorbim de material, nu? Deci, răspuns: DA!
    18. Ce ai fi vrut să fi făcut mai mult? Să râd şi mai mult!
    19. Ce ai fi vrut să faci mai puţin? Să plâng mai rar...sunt o super plângăcioasă...după 8 partide de plâns pe parcursul anului 2011...m-am oprit!
    20. Cum vei petrece Crăciunul? L-am petrecut în Ecuadorul venit în cetatea Albei Iulii! Revoluţionar... 



    21. Care a fost cea mai bună carte citită? Sexus, de Henry Miller. N-am terminat-o încă, am început-o în februarie...am citit cât am citit până în mai, şi-a atins scopul..şi am lasat-o, să-şi revină pe raftul bibliotecii.:)
    22. Ce ţi-ai dorit şi ai primit? Mi-am dorit, ca orice fată..[tulai, am trecut de faza asta, is muiere…] prietenie. Le-am primit cu vârf şi îndesat. 
    23. Care a fost filmul tău preferat din acest an? Mai multe…: Walk the line, Elegy, Ghost   Writer, Sex & Drugs & Rock’n’Roll, Silent Hill, The Notorious Betty Page, The Reader, The Kids are All Right, The Tourist ş.a  
    24. Ce ai făcut de ziua ta? Relatarea drăgălăşeniei din 8 iulie 2011
    25.  Cum ai descrie stilul tău vestimentar in 2011? Anul ăsta m-am haladit, mai ales după ce am revenit din Franţa. Mi-am dat seama că la mine în dulap s-au strâns atătea chestii de fete (fuste, rochiţe, bluziţe ş.a.), pe care nu le purtasem niciodată..din comoditate. N-am renunţat la stilul lejero-sportiv. Le-am îmbinat, în funcţie de condiţiile meteo, cu succes.:P 
    26. Ce te-a menţinut pe linia de plutire? Boala împreună cu muzeul. Ciudată mai sunt, nu-i aşa? 
    27. De cine ţi-a fost dor? Vrei să zici un dor mare-mare? Monstruos de mare? Care să mă macine ca pe-o lumânare aprinsă? :D De cine mi-a fost dor, am gestionat în aşa fel situaţiile încât dorinţa odată născută să se finalizeze fericit, prin revedere..
    28. Care a fost cea mai interesanta persoana pe care ai cunoscut-o? Din punct de vedere ştiinţifico-fantastic, noile dimensiuni care mi-au fost deschise s-au dovedit a fi peste aşteptări. Spaţiul nu are limite, iar posibilităţile sunt, probabil, infinite…ps…ai pus greşit întrebarea. Dacă vroiai mai multe amănunte…trebuia să foloseşti pronumele interogaiv: cine…:P! 
    29. Spune-ne o lecţie de valoare învăţată în 2010! Ştiaţi că zicala Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune e adevărată? Pe trăitea şi controlatea! Mi-am pus cenuşă-n cap, la figurat, m-am autoflagelat scriptic sau, mai bine zis, ascriptic, prin greva-mi de pe blogul lunii lu’ Răpciune. Mi-am cerut iertare, cred şi/sau sper că am şi obţinut-o, dar, gata, mi-am întors faţa de la Gura Lumii, I despise it! Oricum niciodată nu mi-a fost apropiată, dar acum, cred că aş putea afirma că o reneg total!