5.3.13

Arborele Vieţii în contrapartidă cu Leacurile de Odinioară

Când eram la grădiniţă, cot la cot cu educatoarea, mă chinuiam să lipesc pe un carton boabele de fasole cu nervuri colorate pentru a croi un cosuleţ în care adăugam cu cvasi dexteritate bucăţele de hârtie glasată colorată decupate ce întruchipau floricelele pentru Ziua Mamei. 
Pe tata nu-l sărbătoream. Într-adevăr îmi trecea fugar prin căpşor că ar fi faină şi a zi a Tatălui, dar nu m-am fixat pe ideea asta, doar acum fiindu-mi satisfăcută, un pic superficial, această curiozitate cu iz infantil, printr-un simplu google search.
Nu vreau să dau prea multe amănunte astă seară, cred că mi-e somn deja, dar nu mă pot abţine să nu-mi notez, în văzul lumii călătoare la mine pe blog, ideile de daruri pentru părinţii mei: mama şi tata, mai ales că trecem printr-o perioadă ciudăţică, cadouri care, fără doar şi poate, ar aduce un suflu energizant pentru întreaga atmosferă oneroasă.
Totuşi ar trebui să vă spun pe scurt povestea lor care se întrepătrunde, în punctele esenţiale. Tata împlineşte în noiembrie 77 de ani, a fost medic legist, actualmente este pensionar. Mi-e greu să scriu cum se simte...Mă doare sufletul s-o spun, dar s-a săturat de viaţă, în mod logic, nu aşa tam-nesam...Vârsta, greutăţile afecţiunilor care îl supără & chinuie de mai bine de cinci ani: insomnie, hernie, bolile prostatei ş.a., peste care s-au adăugat depresia & anxietatea. Deci naşpa, bine că mi-a venit ideea duminica trecută de a-l capacita să-şi mai uite apăsările prin audiţii muzicale...Mi-a zis foarte clar că nu mai poate asculta casetele cu rock'n'roll pe care le înregistrase când eram noi în liceu. Vrea muzică simfonică: clasici, preclasici...I-am făcut rost, i le voi duce duminică, dar vreau să-i fac şi o altă bucurie. Ce părere aveţi de setul numit concludent Leacuri de Odinioară? Cel mai important element, care i se va plia pe suflet este cartea Boli, leacuri şi plante de leac cunoscute de ţărănimea română, de George Bujorean, unul dintre fondatorii ecologiei experimantale româneşti. Parcă mă văd citindu-i crâmpeiele de înţelepciune populară, în materie de îmbunătăţire a existenţei cotidiene...şi după aia fuga la calculator să-i citesc exact din dexonline.ro explicaţiile termenilor de factură etnografică...Nice, abia aştept!
Aminteam, la început, că voi nota două idei...Urmează darul pe care i l-aş oferi lu' mama...da, chiar pe 8 martie, pentru că merită să-i treacă stresul şi oboseala psihică cauzate de un doctor bătrân şi extrem de capricios, adică tata. Pentru mama am un copac..un copac atât de special încât poate că nici nu va observa că în lateralele lui şed, la umbră;), un gel de duş şi o apă de toaletă, ambele Armani Code. Copacul Vieţii, cu frunze de ametist îi va aduce liniştea, împăcarea, pacea sufletească şi va trece mai uşor peste corvoada zilnică. Şi nu o zic eu acum...nu mă dau mare mediu, o spun, din antichitate atât grecii, cât şi chinezii...surse credibile, nu-i aşa? Mama, să-l pui în partea de nord-est a camerei că doar aşa va avea efectual scontat!
Mă duc la culcare, că m-am lungit scriind textul etapei a doua din Spring SuperBlog 2013


4 comentarii:

  1. Oooo...fata mea ! Ce gânduri frumoase ai...transpus în Arborele vieţii în contrapartidă... ! Şi ce ...cadouri ne pregăteşti !... Nu vor mai fi o surpriză...dar mă/ne vor bucura... Într-adevăr ...e o perioadă... "ciudăţică" ... dar va trece !!! Ştii că eu sunt o optimistă....din naştere ! Aşa că...îţi doresc succes la noua "sesiune" de SuperBlog iar gândurile nostre...pozitivate... să ne însoţească tot timpul !

    RăspundețiȘtergere
  2. Arborele vietii face contrapartida cu orice! asa ca ma bucur ca prin extensie se va bucura si tatal tau de efectele lui...Super tare postare, dupa cum ne-ai obisnuit...Bafta, Eliza, la Superblog! Si numai bine iti doresc!:-****

    RăspundețiȘtergere