Greşeala "fatală" duce la..

...aburirea unei teme a SuperBlogului 2013, cea cu numărul patru şi a cărei termen limită este/ era astă-seară la ora 23 şi 59 de minute. Un Super1stTime neavenit şi a naibii de frustrant ciudat. Recunosc că-s total ocupată cu "dependenţele" mele muzeale şi astrale. Sau să le zic şi dependinţe:)..Încep cu o mărturisire puţin întârziată, acum la' cinşpe zile de SuperBloggin'. Nebunia care mă înconjoară, tumultul tropăitor al Timpului în galop, fuga de la o răspundere la alta, peste care tronează, fără a da vreun semnal de plecare, Miss Bureaucracy, toate m-au împins pe făgaşul, citit cu o neatenţie nedisimultată, a tentaţiilor (i)rezistibile, ce mi-au creat premisa aventurării pe un tărâm complet greşit. Timpul nu ţine cu mine, dar eu ţin cu dinţii de el...

Gata, pace!

Ce-am făcut? Ok..am citit tema, apoi am căutat filmul Thanks for Sharing (2013), fără să mă uit la la trailer-ul care-mi era dat pe tavă..şi inventând un alt titlul, din pură imaginaţia aka tentaţie/ tendinţă puerilă. Nu, că eu sunt deşteaptă..Uite că am găsit filmul..Hai că mă uit, fără cercetare prealabilă...fără niciun gând. Fake! Da, am luat ţeapă...sau, cine ştie? Habar n-am ce va ieşi din abureala pe care mi-o scriu acum cu intenţia de a salva cât de cât situaţia ingrată. A fost filmul greşit. De comedie, era comedie. Dar, abia acum în ceasul al 12-lea, ştiu despre ce e vorba în cel real, care e din 4 octombrie în cinematografe...De un lucru sunt absolut sigură: e bun. Scenaristul filmului The Kids Are All Right [extraordinar şi la propriu şi la figurat] Stuart Blumberg are un 1st time al vieţii. E regizor. Abia aştept să văd filmul, cine vine cu mine când va veni în unicul cinematograf din Sibiu:(:) de care depindem? 

Cu ocazia confuziei în care înnot aberant de duminică încoace, tocmai mi-am dat peste cap dependenţa pe care vroiam să marşez, aceea de a fi stăpână pe situaţie, de a nu pierde controlul micilor sau mai marilor evenimente, de a fi în siguranţă pe toate planurile: financiar, profesional, amical şi/ senzorial, familial, medical ş.a.m.d. Mi-a tras-o graba...Aşadar, n-am rezistat tentaţiei mele, pe care mi-o (re)cunosc de mică, pe baza complexului de superioritate de natură cvasi-falsă, ce-a a nerăbdării, neaţenţiei, infatuării şi simplismului eliziac. Mai ţineţi minte ce scriam prin 2011...că mi se potriveşte ca o mănuşă pe tema Tentaţiilor (i)rezistibile...şapte dintr-o lovitură...păcate, capricii, plăceri sau hobby-uri? Şi mai am câteva întrebări...aici pe afişul din dreapta..Răspunsul meu ar putea fi intuit la no 7:)!