Recunosc, e ultima notă pe care o voi lua la SuperBlog 2013...Asta pentru că de aproape două luni încoace am luat-o cam tare pe altă cărare, decât aceea de a fi perfect fidelă concursului, în care m-am rearuncat cu capul înainte, fără să-mi protejez nici ochii, nici faţa, nici mâinile, nici gândurile zvăpăiate...Şi, mai tre să recunosc că pe ochişorii mei, nici eu nu-i mai recunosc, darmite pe ai altora, care mi se perindă dimineţa, ziua-n amiaza mare, după-mesele sau serile printre faldurile perdelei sprâncene.... genelor. Se vede cu ochiul liber că mi-e somn?
Mi-a venit o idee creaţă, ce-ar fi să-mi spun eu mie, însămi, o poveste de adormit Irine & Elize? Da', aveţi grijă, dacă adorm cineva să se sesizeze şi să mă trezească de urgenţă, că mintenaş se face iarăşi ora fatidică, ultima...yess, yess, yess, 23.59.
Era odată, în anul...nu mai ştiu. Eram mică rău...da' era după '88, că bunica deja vânduse casa din Sub Arini şi stătea la bloc...pe Siretului. Deci, clar aveam vreo zece-unşpe ani, da' nu eram nici pe departe domnişorică...nici măcar nu puteam să-mi tai singură unghiile de la picioare, pe ălea de la mâini le rezolvam singură...prin operaţiunea de roadere...[Măi, mă faceţi să vorbesc adevăruri la ceas de mare oboseală!]


M-am enervat :D, de ce să nu particip şi eu la adunarea lor, mai ales că prin colaborarea KREM mi-a fost resuscitat interesul pentru grija faţă de mine, de propria-mi piele care nu are cantitatea optimă de substanţe hidratante şi emoliente, filmul hidrolipidic protector de la suprafaţa ei trebuie refăcut neapărat, iar protecţia eficientă împotriva substanţelor agresive - v-am zis mai sus :), a vântului, va începe, n-avea grijă:) a temperaturilor scăzute din ce în ce mai mult, e musai să-mi fie prioritate începând din această iarnă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu