Postare offline, trecută pe curat. Eliziace din perioada 19 - 30 mai..

Nota bene..cu scris de mână din lipsă de curent electric. Totuşi, copy-paste de pe ciornă. De ce? Răspuns bine intuit: de lene...

IDEI PRINCIPALE:
- tiroidectomie totală extracapsulară --> preoperatoriu m-a preocupat o melodie, despre care scriam pe facebook, cu o seară înainte de a pleca de acasă: Mă urmăreşte melodia asta..atât de tare încât am urmărit-o şi eu..vers cu vers...până la vindecarea totală..:) 

- postoperatoriu --> abia atunci m-am interesat detaliat cu privire la ce face fluturaşu' glanda tiroidă, bla-bla-ul cu reglarea metabolismului general + hormonii pe care îi secretă - T3 & T4 etc. [Mă simt aşa de ciudat fără curent şi net. Îmi lipseşte ctrl-u' informaţiei, iar frigideru' mi se dezgheaţă!]

- melodia care mi s-a pornit singură imediat după operaţie, respectiv după cercetarea tiroidisiacă de mai târziu:) e a lui Ducu Bertzi...Versuri (net)...Abia când a plecat plângând [într-o călătorie de afaceri, la Cluj] şi n-a mai fost a mea/ M-am îndrăgostit numai de ea.

GATA...mă doare mâna încleştată pe pix.

Idee pentru postare...o simplă enumerare a stărilor mele, iar în caz că simt nevoia să dau informaţii suplimentare ori fac note de subsol, ori deschid o grămăjoară de paranteze pătrate :)!

Exemplificare...apelez la aducerile aminte din perioada 19 - 29 mai: o ultimă ţigară fumată la zece seara, obosită, preocupată, nu prea dormită, blocată pe Rusciorului, deblocată până la Polisano, radiografiată, îmbrăcată cu o camăşuţă albă cu chestiuţe mici, albastre, urcată la trei, întâlnită la patul de la terapie intensivă cu o prietenă dragă, liniştită, căzută...în anestezia generală, trezită brusc...neliniştită [Nu vă supăraţi, mie trebuie să mi se facă o operaţie, dar vă anunţ că mă doare puţin gâtul. E vreo problemă? Va deranja? Zâmbete..Păi te doare pentru că acolo e operaţia!], din nou liniştită & adormită, de voie-de nevoie, luată de tensiune periodic [cred că din oră în oră], dar totuşi prin surprindere, de fiecare dată..[prin surprindere a venit ACUM şi curentul împreună cu Pink Floyd şi ale lor High Hopes, în direct la RockFM, care abia aştepta să pornească.] Se schimbă placa, continui în online în acelaşi stil. Reiau şirul...

Neînţelegătoare în ale procedurilor medicale postoperatorii, nedoritoare în a deranja, ignorantă în continuare, doritoare să mă fâţâi singură până spre toaletă şi retur, dar "trădată" de "robotul" ce mă monitoriza şi anunţa, piuind ca-n filme, dorinţele mele de a o lua razna în păpuşo.. pe coridor, nemâncată, totuşi hrănită cu calciu, trecută în ziua următoare la doi, la locul meu unde deasupra pernei se lăfăia, aşteptându-mă, Petruţ, vizitată de domnul doctor (medic primar chirurgie generală) Aurel Coman [căruia îi mulţumesc din suflet!], hrănită regeşte, dar nemâncată până a doua zi, fiind încă sub efectele halucinogene de anestezice, îndurerată un pic în gât:), încălzită de urările prietenilor prin sms sau live, bucuroasă de revederi, dar şi îngrijorată, visătoare, pesimistă, optimistă, iubitoare de muzeu din concediul meu medical, numărătoare de locuri de parcare proaspăt inaugurate, externată şi, devreme, acasă...la mama & la tata & şi la frai-mio & şi la Irina, ajunsă în 23 şi plecată în 29. Între timp [de-acum nu mă mai băgaţi în seamă, vorbeşte gura fără mine & făr' de glandă:D] m-am simţit sechestrată, conturbată, obosită, controlată, din nou înţepată, puţin speriată, dar şi responsabilizată & conştientizată de Ştafeta Ciclistă SM 2013, drăgălită, răsfăţată, frezată, amuzată, cadorisită, nuanţată pnv, relaxată şi, la final, adormită...în patul meu pe care nu-l mai văzusem de nouă nopţi.

Şi în ziua următoare, adică azi...sărită de curent, dar cu ciorba de varză cu cimbru terminată! Noapte bună!

ps..nu vă speriaţi, cred că am vrut, ca tăntălaia, să mă şochez puţin cu poza pe care mi-am făcut-o la oglindă...vreau să urmăreasc de acum în colo în cât timp mi se duce lănţişorul purpuriu...aşadar auto-cunoaşterea din punctul de vedere al cicatrizării personale corelate cu factorul timp!

Verde însorit..

...peste tot..într-o zi când pesimiştii nu credeau că va fi senin şi nici măcar nu bănuiau că Soarele & Luna vor fi salvate şi repuse la locul lor de baştină, în spaţul celest. Verde însorit şi în păstorit, la morile de vânt, printre căsuţe, din trăsură...Verde în iarbă, verde pe cer (vedeţi cu ochii voştri în fotografie:)..[nu-i deloc prelucrată...sper să nu îmi facă fiţe aparatul..]! Verde în sufletul meu...

Sunt agitată, dar de o tulburare liniştită, senină, bucuroasă..Cine înţelege, ştie deja, nu-i aşa? 

Iar concluzia VERDELUI omnipezent este următoarea, totuşi: "Iar când raportul optimism-pesimism este egal...cu toate oscilările de rigoare:) înseamnă că raţionalul, mână-n mână:) cu ini..sufletul, a filtrat (toate) situaţiile ivite..prin elementul-surpriză, evaluând riscurile posibile..probabil, în mod diletant, că nu e specialist:) şi a ajuns la deducţia, nu neapărat concudentă, Che sera sera.."

Jonglez cu zilele...

..ziua mea obişnuită de postare era..cred că de ani de zile, înainte să mă dereglez cu participările la campaniile blogosferice:), duminica..De două săptămâni încoace, m-am dat pe vineri..Frumuseţea:)!  Azi sunt saturniană de sâmbătă şi aproape pleonastică.

Nu dau veşti noi, poate doar vechituri din '54. Nu remarcaţi neapărat simbolistica mesajului din titlul melodiei, în caz că sunteţi reţinuţi prea mult în subconştient cu traducerea lui...

Observaţi însă contradicţia mea şi a Soarelui care-mi străluceşte în faţa muzeului, chiar în Piaţa Mică, în fotografia din imediata vecinătate!

Contează energia, dansu' care m-a apucat tam-nesam cu ligheanul plin-neochi:D de haine albe proaspăt spălate & bucuria jonglării cu zilele...Joaca!!! Vă invit la dans! Rock'n'roll!

ps... imediat după deja celebra înţepătură la plural..iv cel naiv mi-a dat concluzia printr-o dulce aducere aminte, în acest caz, de subsemnata..şi pentru viitor:)!

Ce mai faci, înţepato? :)

Aşa mă întreba deunăzi un prieten. "Am venit să te rog să-mi scoţi pansamentul. Bine că ai betadină / betadine:), să nu mi se fi infectat cumva locul împungerilor." "Mai lasă-l până mâine, poimâine că bate vântul zilele ăstea şi poate prinzi ceva praf." "Nu! Vreau să văd neapărat ce-i acolo, că mă duc duminică la mama şi trebuie să ştiu sigur dacă se vede vreun hematom şi că tata nu-şi va da seama că-s o super neascultătoare." Hrrşşttt..cu faină fineţe. "Păi, nu se vede nimic." "Mă duc să mă uit în oglindă...Ce faaain, am scăpat de baticuţul ăsta verde, pe care-l ador, dar mă sugrumă pe căldurile ăstea!"

[...]

Şi acum continui cu relatarea, mai ales că azi, în Vinerea Mare, am scris, într-un final, un mail personal..eu scriitoarea de postări pe blog şi nerăspunzătoarea la mesaje.

"Draga mea Ra,

Nu mai am de câţiva ani adresa de hotmail, cum de ai găsit-o?:) O şi uitasem..Am încercat sa te sun aseară, dar era telefonul scos din priză şi mi-a intrat direct roboata..:)

Abia aştept totuşi sa ne auzim vocile..Dacă tot m-am apucat de mail, hai să-ţi spun noutaţile...incomplete:)...fără toate datele! Luni, 29 aprilie, mi s-a făcut puncţia..de fapt au fost 6 împunsături...chiar 7, că un ac era înfundat...Ok, înţepătura nu m-a durut aşa de tare, mai mult a fost dureros atunci când făcea mişcările de du-te-vino prin gâtul meu..când culegea proba, şi, mai ales, când mai dădea cu acul fin (cică:) de calcifierile nodulului tiroidian de lob drept. Însă acul chiar era fin, pe bune (biopsie aspirativă tiroidiană cu ac fin/ FNAB)! [Abia acum, uitându-mă la ilustraţia de pe site am observat şi acul. Eu îmi focusasem privirea pe cordonul care comunica cu ecograful. Zăpăcită inconştientă şi neatentă!]

Îmi tot zicea: Ce curaj ai! Rezistă! Ce curajoasă eşti! Să îmi zici când nu mai rezişti, dacă vrei să mă opresc! Eu ii răspundeam: Nu sunt deloc curajoasă, mi-e frică! Sunt doar conştiincioasă şi responsabilă. De aceea, voi rezista la toate cele şase recoltări, ca sa nu fie cumva insuficient ţesutul strâns pentru analiza laboratorului de anatomie-patologică. [Am uitat să îţi spun că am rezistat şi la a şaptea străpungere, amintindu-mi sfatul lui Damaris, colega mea de bancă din liceu, cum că în caz de durere fizică extremă să mă gândesc la Isus, pe cruce şi a funcţionat, iar acum am găsit articolul care se învârte tot în jurul cifrei şapte!:)] Rezultatul va veni pe marţi/ miercuri.

Îţi poţi închipui toate scenariile, supoziţiile şi chiar directivele lu' tata? A citit în prospectul de interferon (injecţia pe care o fac eu la fiecare două zile pentru my desease aka MS) şi a văzut  reacţiile adverse rare (care apar la unul până la zece pacienţi din zece mii), iar una dintre ele este: tulburări în funcţionarea glandei tiroide (produce prea mult sau prea puţin hormon). Şi clar, a tras concluzia că nodulul a apărut de la acest medicament. A mers şi mai departe: "Dacă a apărut un nodul, va mai apărea unul, şi încă unul, şi încă unul, ş.a.m.d..mai bine să îţi scoţi toată glanda tiroidă, că la interferon nu vei renuţa." Nebunie! Aberant! Şi este cuvântul altor doctori..:), pe care i-am chestionat. Om trăi şi om vedea ce va mai fi în continuare!

Te ţin la curent, te pup & te îmbrăţişez!

ps..o să te superi pe mine dacă folosesc acest e-mail drept bază a următoarei mele postări de pe blog?

pps...nu cred:)"