Omul simplu faţă în faţă cu ZIDUL...@ Roger Waters, The Wall, Bucureşti, Piaţa Constituţiei, 28 august 2013

Când eram mai mică..prin 2010:), nu ştiu cum de am fost aleasă să vorbesc despre mine la TEDx Sibiu. Culmea că nici nu am fost curioasă...doar acum, după aproape trei ani, sunt. Aşadar, am verificat arhiva netului şi am găsit unele dintre motive pe blogul fostului meu coleg de şcoală generală, din C, Cipi de la Citadela...Sibiană. Dar, pe de altă parte îmi amintesc de catalogarea subsemnatei drept "omul simplu" între cei eight speakers. Chiar aşa a fost...nu râdeţi prea tare de mine, voi cei care nu m-aţi văzut & auzit live în 29.10.2010. 

Am făcut introducerea asta, cu iz narcisist(ic) tocmai pentru a nu fi blamată că mă bag unde nu-mi fierbe oala..acum, când voi povesti un nou 1st time al vieţii mele..dorit din momentul în care l-am auzit sub formă de ştire în vara anului trecut, la Rock FM, şi anume, că Roger Waters, unul dintre membrii fondatori ai legendarei fomaţii Pink Floyd, urma să vină la Bucureşti în 28 august 2013 cu show-ul The Wall, obiectiv pe care mi l-am trecut pe catastif, cu menţiunea must seen. Mă citez din postarea începutului de ianuarie, când la întrebarea 2: Te ţii de ceea ce-ţi propui la cumpăna dintre ani? răspundeam: Plus, conform principiului, pe care îl am de mică, am păstrat cel mai mare & mai important & de neconceput de ratat plan, cât un zid de mare, la final. Vă spun doar câteva cuvinte-cheie: 28 august, Bucureşti, Roger Waters, concertul vieţii mele! THE WALL, capodopera Pink Floyd...Deci, o idee fixă, o dorinţă nestăpânită, o încredere oarbă şi un dram de Noroc Bun m-au adus în posesia biletului mult dorit. Mă repet, dar ce-i dacă..Mulţumesc continuu, Rock FM!

Trec peste drumul cu Stau-uri, TIR-uri "deraiate" de pe şosea, peste ploaia care cădea şi o alungam, în gând, până când pe autostrada Piteşti-Bucureşti a apărut Soarele, care mi-a păstrat iarba uscată pe peluza Casei Poporului unde era gazonul B. Într-o înghesuială minimă, extrem de acceptabilă - totuşi la concert au fost peste 50000 de spectatori - am fost martora show-ului pe care nu o să-l uit toată viaţa. 

N-am vrut să vă păcălesc când scriam pe Facebook, a doua zi, în 29: Până duminică, întâi septembrie,...va urma şi postarea trăirilor..la mine pe blog!, dar tot nu pot să mă exprim. Le-am povestit vrute şi nevrute prietenilor mei, m-am înflăcărat descriindu-le momentele cheie, atmosfera şi micile întâmplări faine made in Bucharest, dar deja de vineri încoace nu mai pot să vorbesc despre The Wall. 

Venind înapoi în Sibiu, totul - nu chiar totul, generalizez prea mult - mi se pare prea mic, prea mărunt, prea insignifiant, prea neimportant...Vorbesc prostii, îmi voi reveni, dar nu voi uita niciodată starea de mulţumire totală, oare pot să exagerez puţin şi s-o denumesc orgasmică de natură cerebrală? Nu mai pot continua..

ps..ba da, mi-amintesc de îndemnul de pe verso-ul artefactului din carton sub formă de disc de vinil, cadoul Rock FM pentru public...

pps..nu vă spun de câte ori am tremurat...şi nu de frig, nu amintesc melodiile care mi-au umezit ochii...vreau ca liniştea extatică să continue...

Am ZIDUL...În urechi!

Acum aproape două săptămâni am început pregătirile. Nici nu mi-am dat seama că printre picăturile smulse timpului, care nu mi-e prieten la cataramă, mi-am cvasi rezolvat cele multe, mărunte şi/sau de mare anvergură şi bătaie lungă, gen: noi tiraje de tururi virtuale sau meşteşuguri tradiţionale la greu, cu copii, tineri şi adulţi..(nu vă gândiţi la prostii)...la noi în muzeu sau aranjamente necesare ediţiei revăzute, revizuite şi adăugite a broşurii Servicii Culturale & Turistice sau derulare de contracte la care subsemnata e responsabilă sau examinări medicale încheiate cu succes. Totul cu o plată...două kile în minus. E agitaţia sau tiroidectomia din 20 mai? Voi afla la începutul lui septembrie când voi face o nouă tură de analize..dar, DUPĂ demolarea Zidului pentru care vă ziceam că mă pregătesc din 14 august: Roger Waters | The Wall @ Piaţa Constituţiei | 28 august 2013.

Nu cred că pot să mă exprim...nu sunt scriitor adevărat, sunt o simplă fiinţă care nu-şi poate transpune bătăile emoţionate, nervoase, nerăbdătoare, bucuroase, fricoase...ale inimii în cuvinte. Zidul meu acum este neputinţa transcrierii agitaţiei mele de tip comfortably numb, dacă înţelegeţi pradoxul. De ce oare simt că după apropiata mea experienţă viitoare nu voi fi în stare nici măcar să mă exprim coerent? Nu-mi răspundeţi că am aşteptări prea mari pentru că, în acest caz specific, nu vă voi da crezare!

Pentru că deja simt cum stresul emoţional pune, treptat, stăpânire pe mine îi voi contracara efectele prin metoda simplistă a înşiruirii unora dintre preparativele făcute şi răsfăcute:

- recitirea, pe sărite, a romanului Pink Floyd în roşu de Michele Mari-ul anului trecut pentru mine, de fapt al 2010-lui (anul apariţiei)

- reascultarea & refamiliarizarea, din nou pe sărite, a/ cu albumul(ui) The Wall.

- vizionarea filmului din '82 şi a concertului din Berlinul anului '90.
- îmbogăţirea playlist-ului telefonului meu Green Charme Xpress Music cu numai şapte preferate (Anther Brick in The Wall, Goodbye Blue Sky, Mother, Comfortably Numb, Hey You - care mi-a devenit soneria de trezire, înlocuind One Last Goodbye de la Anathema, In The Flesh şi The Trail) pentru că dacă-mi puneam tot albumul intrau în colaps "sinapsele neuronale" ale celularului:).
- lovirea nesacadată, din întâmplare şi fără nici o aluzie subversivă la adresa stăpânirii, a celui de-al treilea deget, din orice ordine e privit, al mânii stângi, care în bezmeticia ei intens emotivă, n-a sesizat că mâna dreaptă tocmai închidea uşa de la balcon. Din ciclu'. Nu ştie stânga ce face dreapta...reciproca e perfect valabilă.

Mă opresc brusc şi mulţumesc continuu Rock FM-ului!

Data viitoare vreau lună plină...la LUNĂ PLINĂ..se poate?

Scriu atât de pe scurt...încât mă voi speria de mine însămi. Aşa vreau..nu mi-au ajuns micile spaime...de azi-noapte de la Biertan, de la ediţia a 2-a a Festivalului de Film Horror & Fantastic din inima Transilvaniei LUNĂ PLINĂ. 

Introducerea e gata...urmează cuprinsul care conţine drumul super antrenant & zdruncina(n)t, pe varianta Agnita...cea pe care ne-am întors anul trecut după Nosferatu şi despre care..am lăsat ca amintire o notiţă pe Facebook: ZLAGNA, dinspre Ighişul Vechi înspre Biertan...la cea de-a II-a Lună Plină...Astăzi, energizată fiind, probabil din cauza Lighioanelor..(due 2 the "Grabbers"), am căutat să aflu mai multe despre micuţul sat care m-a impresionat prin liniştea lui...auzită aşa de mers:D şi mi-a trezit o dorinţă de a-l vedea şi la lumina zilei:P. Şi iar mă citez de pe văru' FB: Na, că i-am găsit şi prima menţionare, în Evul Mediu, cu ajutorul Miss Wiki...în secolul al XIV-lea. Vorbeam cu Ondine. Oare mai trebuia să fac această consemnare?!...

Şi sar direct la finalul care m-a interesat..şi mă interesează în continuare [..înţelege cine ce-o vrea!] dar eu vreau lună plină deasupra bisericii fortificate de la Biertan în 2014! Revin cu întrebarea din titlu. Se poate? Pe Blogul Dianei am descoperit fazele lunii pentru anul viitor. Nu ştiu dacă e corect-corect...dar se poate adânci cercetarea..
ps...doar câteva mo(n)stre...Trailer-ul şi câteva replici spumoase..

Finalul ARTmania 2013 şi începutul demolării Zidului...

Claudiu, eram aproape sigură că parteneriatul dintre Muzeul ASTRA şi Festivalul ARTmania a împlinit în 2013...patru ani! Prin deducţie aritmetică rezultă cu suntem împreună de la jumătatea distanţei parcurse până acum, avându-se în vedere că a numa' ce s-a gătat ediţia a opta. Într-adevăr doar de doi ani încoace e mai aprigă colaborarea! Ce naiba e cu mine...de ce nu mi se înşiră cuvintele fluent...fluid...curgător ca ploaia zbuciumată din timpul concertului Lacrimosei:)? 

Pentru că mă gândesc într-o mie de direcţii...deja trecut, prezent şi viitor, dar în total contratimp cu Fr. Schiller, care cu desăvârşirea-i caracteristică, îl parafrazează pe Confucius: Şovăielnic vine viitorul/ Ca săgeata-şi ia prezentul zborul/ Veşnic e trecutul pe pământ. 

Noroc cu enumerarea asta, mi-a dat scheletul...rămâne strict la latitudinea mea modalitatea de umplere a golurilor:)!

Deja trecut: ARTmania 2013...n-am fost în cea mai bună pasă/formă..da, am observat, cu ochiul liber, dar doar din dovezile fotografice, că mi s-au împlinit formele:P. N-am lipsit la Amaranthe, nici la Haggard, doar la Within Tempation, dar motivat. Prietenii (Ralucuţa, Ionuţ şi Dănuţa) ştiu de ce:)! 

Cuvântul-cheie care mi-a marcat ARTmania 2013 a fost prietenie. Veche, nouă...nu contează. [nota bene retroactivă: În 6 iulie (întâziată ca de obicei:), pe Facebook, am auzit/ văzut, apoi ascultat..:) trupa care, după nu ştiu câte "bătălii" urma să plece la W:O:A 2013, şi anume GOD The Barbarian Horde. Zău, mi-a plăcut! I-am scris un mesaj lui Gelu Lăpuşneanu: Am tot auzit de voi! Dar, abia astăzi v-am şi ascultat..profit de concediul meu medical...să vă descopăr mai îndeaproape! Foarte, foarte fain! De acum în colo, n-o să vă ratez...când veţi trece prin Sibiu! Baftă la W:O:A! Daţi-i pe spate! Înnebuniţi-i! Sunteţi tari!] Şi nu i-am ratat...I-am prins în Cramă la Don' Titi şi am profitat să-i cunosc personal şi...până la urmă cea mai reuşită fotografie a fost cea din pridvorul de sub bolţile Casei Artelor, vizavi de GAP (Galeriile de Artă Populară). Vă aştept la Sibiu...să vă şi ascult!] Prietenie energizantă continuată cu sâmbătă..alături de Xandria, care mi-a plăcut la nebunie, Orphaned Land..doar pe jumătate (de concert) şi bineînţeles, LACRIMOSA, despre care postam pe FB...pe o ploaie torenţială...ICH BIN DER BRENNENDE KOMET! Eu, sub copertina terasei Tuborg dreapta:P...şi o tură scurtă prin ploaie până aproape de scenă..şi înapoi. Fain de tot! 

Prezent: Cercetare a trecutului pentru binele & de dragu'...[discografie, filmografie, biografie..:)]

...Viitorului foarte apropiat!

Aţi ghicit bine, voi, cei care nu ştiţi deja!

Ieri, 14 august, la ora 7 şi 20 de minute, Lucian Boariu a întrebat-o pe fata care sunase pentru concursul de la Rock FM de continuare a versurilor alese din piesa care tocmai se terminase, şi anume, Good Bye Blue Sky, Cum te numeşti? Iar, ea, cu o voce cam gâtuită de emoţia prinderii firului liber, că de vreo două săptămâni încercase în van, i-a răspuns: Irina. Nu şi-a spus celălalt nume, Eliza, ca să nu se facă de ruşine în Sibiu dacă n-ar fi fost în stare să dea răspunsul corect şi dacă şi-ar ratat visul cu care îi înnebunise pe prietenii ei. Iar Lucian, tot cu o voce înceată, o/ mă întreabă: 

Te-am trezit cumva din somn? :D (cred)...

Va urma...

în 28 august, în Piaţa Constituţiei....

ROGER WATERS!

Care e legătura dintre Scoţia, Columbia, Canada şi Spania?

Probabil s-a putut observa, în ultimul timp, o super lipsă de activitate la mine-n blog. Bine, trecem peste faptul că-s a naibii de ocupată..cu felurite chestii faine (gen, derulare contracte ale muzeului..nu spun care, da' o urmă a lor o puteţi asculta...din când în când, în pauza de reclame de la Rock FM Sibiu, acum în preambulul Târgului Creatorilor Populari din Romania, a Festivalului Naţional al Tradiţiilor - dintre 9 şi 11 august şi a ARTmaniei, dintre 5 şi 11 august 2013) sau mai puţin atractive, de viaţă cotidiană medicalo-legală, cu controale cvasi riguroase ale stării de funcţionare a propriului organism..ofta, neuro etc. Totodată, trecem şi peste subiectul care-mi vâjâie prin cap şi nu m-a lăsat să mă exprim, pentru că Maica Deontologie veghează şi îmi tot pune câte-o piedică când preaplinul paharului e gata-gata să se reverse. Aşadar, după ce l-am întors pe toate părţile, l-am alungat, l-am surghiunit, în concluzie, l-am şi uitat...Poate că, la un moment dat, îl voi resuscita...în niciun caz în viitorul apropiat. Mă tratez prin ignoranţă voită şi, câteaodată, prin Tourette-u' meu nedirecţionat.:)

Tului, da' m-am pierdut în introducere şi parcă mă văd tratând răspunsul întrebării din titlu cu o nedorită şi inadecvată oboseală. Totuşi, încercarea moarte n-are şi vremea e încă tânără...abia de-a apus soarele...

Vinerea trecută v-am chemat şi n-aţi venit. Aş putea fi supărată, am fost puţin, dar mi-a trecut când mi-am dat seama că seara a fost aproape total a noastră, a mea şi a prietenilor mei. Mi-am conştientizat şi faptul că blogul meu nu are prea mare putere de convingere în a alege dintre două posibilităţi de petrecere a unei seri/ nopţi de vineri-vară: flamenco într-un bar din centrul Sibiului şi aerul curat al unei terase...[sau imaginaţia poate să vă danseze în închipuirea ori, probabil, în rememorarea a ceea ce deja este trecut fierbinte incendiar...:D]

                                       Răspuns brusc...sacadat, în ritm de castaniete...

Richard e un chitarist scoţian, Marta o cântăreaţă din Columbia. După trei luni de când s-au întâlnit în Canada, s-au căsătorit şi sunt cunoscuţi, de mai bine de douăzeci de ani, drept Marta şi Richard Moir, care interpretează direct din Spania, din Andaluzia, tradiţionalul flamenco.

De fapt, pentru mine, flamenco-ul înseamnă totalitatea stărilor sufleteşti..Muzica pe care o sufletul însuşi, chiar el, nevăzutul, incolorul şi inodorul o modelează după chipul şi asemănarea lui şi astfel ne permite să-i vedem/ simţim tumultul, prin noi, înşine. 

De aceea, primind, după ora unu' a nopţii de 26 spre 27 iulie, compact disc-ul inscripţionat cu 13 melodii de Traditional FLAMENCO Music by Marta and Richard, nu m-am putut abţine să nu-mi îmbogăţesc cunoştinţele...Hahaha..Păi cum aşa, vă veţi întreba. Ştiam că posibil trebuie să fie, nu cunoşteam preocedura însă. Aşadar, revine în prim plan, prietenul meu, Mr. Google care îmi dă soluţia. Apoi, de bucurie, scriam pe Facebooku' meu: :) fain de tot! Audio CD-ul de Traditional Flamenco Music, primit de la Marta and Richard ...este acum şi în format mp3. Îi pot tranfera piesele preferate în arhiva mea de pe telefon. Mă bucur că am aflat singură...cu Mr. Google, drept adviser..Mai bine mai târziu decât niciodată...Asta e din ciclul parafrazat, interesul (personal:) poartă fesu'! [Mă refeream la o problemă asemănătoare pe care o avusesem cu câteva zile în urmă la muzeu:)], iar Alegrias, Rumba şi Castaniete sunt noile mele ringtone-uri cu care Audiograbber mi-a răsfăţat telefonul.

ps...începând de astă seară mă va frământa o nouă problematică...Conversia fişierelor audio şi imagine într-un format care va funcţiona pe Mr. YouTube. :)

Marta şi Richard Moir revin la Sibiu. Flamenco în IMPERIUM!

Şi mă acuzaţi câteodată că trăiesc din amintiri...da' ce amintiri. Tot una şi una...ca aceasta pe care vă las s-o ghiciţi..ca apoi să v-o dezvălui pe de-a-ntregul. Vă sună cunoscută această alăturare de cuvinte: pasiunea, tristeţea, euforia, dramatismul, dragostea, pofta de viaţă, exuberanţa? Nu cumva aţi auzit-o de nu ştiu câte ori la radio, la Magic FM...aşa cam cu o săptămână înainte de 18 august 2012..într-un spot, reclamă a unui eveniment inedit ce s-a desfăşurat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului? Nu cumva chiar aţi fost în public? Nu cumva aţi ghicit ce vreau să vă transmit cu o bucurie nemaipomenită...de care am aflat total întâmplător..dar, precis, mie destinată? Nu, nu v-am lăsat timp să daţi cu presupusul...v-am spus din titlu...Da, luni seara, când ieşeam dintr-o farmacie, preocupată & cvasi neatentă şi vroiam să mă îndrept spre casă..aud o voce..pe care am recunoscut-o imediat: Lisa! Tresar din reveria în care căzusem şi strig, la rândul meu, bucuroasă nevoie mare: Marta! Richard! I can't belive it! OMG! Apoi...aflu toată povestea..şi pentru că mi-e tare somn...sar direct la final! 

Mâine, vineri, 26 iulie, sunteţi invitaţi la seara şi noaptea flamenco 2013...care va avea loc în Imperium, după ora zece jumate..Ştiţi unde, nu-i aşa? Pe Centru aka Strasse aka Corso aka str. N. Bălceascu la numărul 24. 

Iar pentru a vă convinge abitir de participare...vă ofer spre rememorare un mic crâmpei video..care vă va trimite direct spre rezervare! Ne vedem mâine în Imperium?

Vă mai amintiţi?

De ce câteodată vorbesc urât?

Ioi, Doamne...am trăit s-o fac şi pe asta! Încă n-am făcut-o...sunt în plină pregătire sufletească...habar n-am ce-o să iasă până la urmă. Ba ştiu, da' încă nu vă zic!
Eu mă consider a fi o parafină observatoare a lumii, la scală mignonă:), cu extensiune spre lumea mea, de profundis elizismelor. Îmi tot pun întrebări retorice la care oricum am răspunsurile aproape corecte.  Gen, interogarea din titlu.
Să vă dau un exemplu...numa' aşa ştiu eu să mă exprim...E dimineaţă. E vară. Chiar super-vară. luna mea...Ba nu-i a mea, e a lui Cuptor. Dar, numai cică..Plouă, eu zâmbesc că a început Queen la RockFM, la mine în căşti. Ajung la muzeu, înainte de a intra pe poarta-i verde îmi trăiesc ritualul zilnic cu Luckyu', cafeluţa de la Doris, cu sonorităţi a la Freddy şi apoi se porneşte...

...nebunia. Unu', doi, trei, patru, cinci...sună telefonul din nou...ioi, e şase, vine şi al şaptelea, îngrămădit de opt şi de nouă...Nu mai pot ţine şirul...Rezolv, înjur vorbesc urât, fără ţintă anume. Şi totuşi, culmea, nu mă enervez. Pentru că exprimându-mă  cvasi necuviincios, în stil neaoş, dar cu variaţiuni pe bază de prea multă imaginaţie şi alăturări neobişnuite de cuvinte, mă descarc de energiile-mi posibil negative...Ţineţi minte teoria lui Maiorescu...aia a formelor fără fond? Pot să-mi permit o necuvenită bravadă şi să fac o comparaţie inversă? Da, forma este cea a expresiilor de factură injurioasă, dar lipseşte fondul...Nu-l adresez cuiva anume...chiar dacă, de multe ori, îi conştientizez direcţia. La un moment dat, acum câtiva ani buni, mi-am pus o altă întrebare retorică. Nu cumva am sindromul Tourette? Aiueli teribiliste...

Şi din vorbă în vorbă am ajuns la altele, mai întâi acasă, iar acum după ce m-am distrat puţin...la conştientizări ale substratului episodului pe care l-am vizionat acu' câteva ore! Iar episodul integral îl puteți găsi aici, pentru că youtube-u' nu m-a ajutat de astă dată...

Mr. Google made my day..

...my birthday from yesterday! Mă trezesc de dimineaţă...la 6 şi 25', deschid simultan, ca de obicei, calculatorul & radio-ul, de la butonul ştecărului...şi mă opresc brusc la vederea unei imagini aniversare care mi se iţea pe pagina de pornire a laptop-ului...

Repede m-am gândit, hai să vedem pe cine sărbătoreşte Google-u' deodată cu subsemnata şi m-am uitat curioasă...Curiozitatea s-a transformat în uimire, apoi a fost urmată de două clipe de gândire...plus concluzia logică:

1. Mamă, ce tare a prietenu' meu, Mr. Google! 

2. E musai un printscreen...da' ai grijă să se vadă esenţialul care te interesează! Şi salvează în format .jpg. Nota bene: esenţialul e scris mic-mic, abia se vede, sub ultima prăji din imagine:P!

Concluzie rapidă, scurtă, la obiect, antemergătoare mulţumirilor:

Laptop-ul meu, Dell vostro 1000, puţin expirat, dar foarte de ajutor, fiind un personal computer pe care te poţi baza aproape oricând, foloseşte Google Chromu' şi se loghează automat, la fiecare redeschidere. Faptul că persoana în cauză nu a trântit vrăjeli la marea nimereală şi a tratat cu profundă conştiinciozitate facerea contului ei de gmail a contribuit la un alt 1st time neaşteptat. Tortul, lumânările, prăjiturelele şi artificiile le dat virtual prietenul meu de încredere, Mr. Google! 10x a lot! Ţie şi zecilor, dacă nu cumva sutelor de mesaje de felicitare + real presents, primite prin varii surse: facebook, telefon, poştă, yahoo messenger, curier - mulţumesc LuxuryGifts şi SuperBlog.

Multe, multe, multe, multe...mulţumiri! 

Cui? 

Vouă...prietenilor mei dragi!

Promisiunea se respectă! Datoria se plăteşte!

Ţineţi minte ARTmania de anu' trecut, din 2012? 

Dar 1st time-ul meu Harley Davidson? 

Acum, mai bine zis azi noapte, mi-au venit dovezile pe e-mail. 

Nu mă pot abţine să nu-mi retrăiesc bucuria de acum un an...

Şi să sper în reeditare...mai ales, că mai e puţin până când ARTmania 2013 va invada Sibiul!

5 - 11 august 2013! 

Let it be rock!!!

De la Noaptea de Sânziene şi Cluj via Red Bull Romaniacs 2013 din Sibiu direct la Ziua Sugarului în Muzeul în aer liber

N-am dormit tocmai bine. Normal, eram neliniştită..dimineaţa urma să plec la Cluj. Îmi alungam gândurile temătoare şi le înlocuiam cu altele...şi mai şi, de factură superficială eliziacă. Auzisem că în Noaptea de Sânziene, dacă sunt cât de cât iniţiată...nu ştiu exact ce-o fi asta, puteam înţelege ce spun animalele. Fiind deja în pat, urma să dorm de la 11.30, cică să fiu odihnită pentru călătorie, mi-am aruncat gândurile de fricoasă cât de departe...şi mi-am încordat atenţia să văd/ simt/ aud din ce parte vine supranaturalul. Aici, am dat-o în bară de la început, în mod clar. M-am pierdut instantaneu. 

Imaginaţia sau poate doar dorinţa de a surprinde neobişnuitu' sau totul s-a petrecut aievea..Ab initio, am simţit câteva fâlfâiri de aripi..M-am gândit că e un fluture. M-am dat jos din pat...şi era mai-mai să stric vraja. Am aprins lumina. Nu era nimic. M-am culcat la loc. Am stat un timp cu urechea ciulită, doar-doar voi auzi din nou bătăile de aripi. Deloc. Când să adorm totuşi...că ăsta era scopul meu, au început să latre câinii din cartier. Bun-bun-bun! Am ce face, caut să-i înţeleg..În zadar, n-a mai mers...ştiu că totuşi la ora 1 şi 53 de minute m-am uitat la ceasul de la telefon..şi o voce (vocea interioară, nu spui cine..:P) mi-a spus: Acum dormi! Şi am dormit neîntoarsă!

[...]

Cluj-Napoca. Semi-telegrafie. 25 iunie. După-masă devreme spre seară. Gazda în sesiune. Examen a doua zi. Eliza, cerşetoarea de cărţi. În afară de calculatoare, tehnică ş.a. doar una. Punct ochit, punct lovit. La fix. Mai ales că, cu o săptămână înainte, mai precis joi nu ajunsesem la Cetatea Cisnădioara unde se juca Cântecele lui Lear, la care aveau bilet:(. Continuarea e extrem de previzibilă. Era volumul al 7-lea al Operelor complete ale lui Shakespeare, care conţinea draga mea piesă ratată: Regele Lear. Întrerup telegrafierea şi o înlocuiesc cu o diagramă scriptică a lecturii: Început în cameră, la fereastră, continuat în 34 Caffe [număr încă predestinat...doar în iulie, o ţârică mai încolo fac 35]...apoi, în pat, la lămpiţă. Deja în douăşase, între cunoştinţe extrem de plăcute şi total neaşteptate, cu promovare de blog personal, in attachement [mulţumesc, Maria & fiica încă necunoscută:)], în pat din nou, înainte şi după activare. Culmea că n-ascultam radio, dar replica la care am rămas a fost cea de la pagina 187: EDGAR: Gândeşte-te de acum numai la bine! 

[...]

Sibiu. Haotisme extrem de ordonate! Bucuriile carantinei, care dacă ar fi lipsit m-ar fi aruncat în depresie, cu siguranţă! Şi totuşi s-a putut să-mi fi continuat fără prea mari:) greutăţi îndrumarea spre scopul unitar al primei duminici din luna iulie, care este Ziua Sugarului, la ediţia a VIII-a.

Carantina e semi-gata, la dragu' meu eveniment nu voi fi prezentă, da' ieri, mai bine zis, alaltăieri, 2 iulie, deja îmi trecuseră cele şapte zile recomandate, iar Preludiul [ioi, tulai, greu mă dezbăr de ticurile mele verbale, inventate acu' câţiva ani, de fapt în 2010] Prologul Red Bull Romaniacs 2013, ediţia a X-a, nu a fost ratat...nu aveam cum...Chit că n-a plouat, de data asta! Şi bine a făcut! Că altfel ar fi fost crimă şi pedeapsă...Unbearable!

NonConcluzie...Când totul se leagă...

nu este indicat

 să ieşi din rânduiala dată de 

succesiunea momentelor faste!

2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012..urmează prima duminică a lui iulie..2013! Ziua Sugarului!

A început în 2006, 

a continuat şi în 2007, cu rugăciuni personale către  RA, 

2008 nu s-a lăsat prea mult timp aşteptat şi a împlinit trei anişori, 

2009 a venit cu noutăţi...check the album..a intrat facebooku' în forţă făcând ravagii peste tot:)!

Pe nesimţite, dar intuite mne-am trezit brusc în 2010.

Fenomenal...aventura continuă...noi suntem pe baricade, avem şi voluntarii de la Litere & LMA, e 2011 deja.

Şapte ani...and still countin'...

Întrebări de logică şi cunoaştere a zilelor din calendarul lunii iulie la Muzeul ASTRA:

Ce se sărbătoreşte în prima duminică a lui Cuptor?

A câte ediţie?

Totul e aproape pregătit,

dar eu trebuie să plec la Cluj,...să-mi ţineţi pumnii!

7 iulie 2013

orele 10.00 - 18.00

Etno Tehno Parc

Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului!

Multaşteptata întâlnire anuală a bebeluşilor...

Să ne vedem cu bine!

ps:)

Intrarea liberă pentru familiile (2 însoţitori) cu copii de până la 3 ani!

Intrare gratuită pentru copiii cu vârsta până în 14 ani!

Ultracentral, în timpul săptămânii..iar în week-end mă duc şi pe la "ţară"!:)

...să-mi stric singură surpriza? Să dau totu' dintr-o dată sau s-o servesc cu ţârâita? 

Na, ştiţi ceva, m-aţi prins într-o pasă bună...mă relaxez puţin după nişte "fluturări", de fapt "vâjâili" ale aripilor câtorva legi concludente pentru mine...dar aflate în taifun. Le dau ignore până mâine, abitir poimâine, iar vouă vă declar că nu-i surpriza mea..e a TIFF-ului de Sibiu! 

Mai are rost să vă -mi amintesc că a venit şi la Sibiu cu ocazia Capitalei Culturale Europene. în 2007..şi că, de atunci încoace, nu s-a mai lăsat dus de pe meleagurile nostre? Are, că-i musai...ca de & cu voie bună! Că dacă nu acum (19-23 iunie 2013) atunci când? La anu'? 

No, acu-i acu'. Urmând logica titlului...pornim cu ultracentralul şi ne oprim pe la toate cele patru locaţii, înşirate din centrul însuşi al Sibiului (Piaţa Mare) pe direcţia Piaţa Mică, ramificată între Centrul Cultural Habitus (Piaţa Mică, nr. 4, la subsolul Bisericii Catolice) şi Music Pub, la nr. 23, iar apoi pe lângă liceul meu drag, Liceul de Artă...oblu la Teatrul GONG, funcţie de preferinţele atent alese din program grafic ataşat şi din detalierile proiecţiilor TIFF 2013 (check the link please!) Lăsaţi-l pa Hitchcock şi ale lui Păsări, că e timp duminică să daţi o fugă îndărăt, în Piaţa Mare, că începe Anna Karenina, despre a cărei vizionare scrieam deunăzi pe facebook: Romanul l-am citit până aproape de sfârşit...la fel cum am făcut şi cu Winettou, când eram şi mai mică...Acum nu voi închide ochii...la ultima parte a filmului ultimei seri TIFF Sibiu din Piaţa Mare!:). 

Hei, hei, fii un pic atent/(ă)! Ca să nu te încurc prea tare...cu abramburelile mele...o ţâr' cam haotice...ta-ta-ta-ta...fundal sonor de trompetă...cu pixu'-n mână, cu atenţia distributivă activată, iată pogramul total x total = Festivalul International de Film Transilvania, eveniment de marcă al Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc. organizatorul TIFF Sibiu:

Păi, cică sunt serioasă, mai mult distributivă decât atentă, uit, cuget, mă încrunt, iau un Paracetamol sinus că m-a apucat finalul ploii de ieri [mă grăbeam la Sala Thalia ;)] & acum o mândreţe de frisonel, recitesc campania Blogal Initiative von Hermannstadt şi îţi/ vă dau întâlnire clar la ceea ce vrei(ţi) neapărat să nu fie ratat din programul TIFF Sibiu 2013 de joi, 20 iunie de la ora 19.30, şi anume: concertul ZDOB [ŞI] ZDUB, deschis de prietenii de la DOMINO, să vă dau doar un exemplu:): Are you gonna be my girl (official), urmat de premiera comediei lui Horaţiu Mălăele: Funeralii Fericite (2013) la ora 22.00 [ioi, era să pun în semn de exclamare...da' n-ar fi fost aşa titlul şi numa' mă făceam de râs. Da' tot nu-i bai, oricum e comedie...deci cine vine cu mine?]

Everybody in the Piaţa Mare...da?

pps

Aţi notat cu luare aminte proiecţiile de vineri (21.30) la Cisnădioara şi sâmbătă (22.00) la

 Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului - note bene să vă îmbrăcaţi mai groscios, da?? 

Bună dimineaţa, căciulă că...gata, mă duc la culcare! 

Vă ziceam în titlu că pe week-end migrez la "ţară"...

V.I.P. o dată/ fiecare zi ...la FITS 2013

Sunt deja în cea de-a patra zi de răsfăţ cultural, într-o desfătare a simţurilor, a bătăilor accelerate ale inimii, într-o emoţie aproape continuă + o bucurie sau două...sau nouă..sau nu ştiu câte - imposibil de evaluat numeric, în timp ce calitatea nu poate fi pusă la îndoială - sub nicio formă:),  într-o alintare pe care subsemnata şi-a câştigat-o la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, 7-16 iunie 2013. [Ţineţi minte campania Blogal Initiative von Sibiu "The Best City To Visit"? Da, exact aceea în care voi, cititorii mei...şi mulţi alţi prieteni ai Sibiului au reuşit prin votul online să stabilească oraşul nostru câştigător al turneului mondial, iniţiat de Anil Polat, travel blogger. Oare o fi venit la FITS,

aşa cum spunea într-un comentariu?]

Totul a început pentru mine în luna martie. Nu ştiam la ce să mă aştept, nu credeam că voi reuşi să îmi exprim atât de convingător (în 17, 19 şi 31 martie, cu update învingător în 2 aprilie) bucuria & recunştinţa de a trăi în oraşul meu drag, Sibiul. Trec peste impacienţa de a afla câştigătorii campaniei, bucuria a venit prea brusc pentru o mai reţine drept importantă în ecuaţie;). Am primit răspuns şi în căsuţa mea electronică şi in addenda campaniei, tocmai încheiate: 

"Un abonament VIP de o persoană la FITS ce oferă acces gratuit la câte un spectacol/zi în cadrul 

Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu 

http://greencharme.blogspot.ro/2013/03/vreau-lume-lumesoro-lumesa-umple-sibiul.html + celelalte două art." 

Ce-mi puteam dori mai mult? N-am mulţumit, nu-i aşa? Oftez mulţumită & zâmbitoare şi-mi zic: Acum a fost/ este Momentul! Mulţumesc din suflet! Nu voi exagera cu corelările personale de factură cam naşpa & minunatele săgeţi energizatoare, date de Festival..Pornind de la alegerea, cu greu & intuiţie, a reprezentaţiilor, imediat după venirea analizei de la Cluj şi de intercalarea, aproape la perfecţie, între două concedii medicale..unul actual, altul prognozat, până la mesajele, subliminale  sau nu, ale pieselor pe care le-am văzut, trăit & simţit până acum şi revederile prietenilor dragi, unii dintre ei, nevăzuţi mult:).

Până acum Tout va bien, CIRCA, Platonov..[ochii măriţi atenţie la ilustraţie:)]..doar spicuiri...Nu trecem cu vederea, concertele, cărţile, fanfarele, voia bună, muzica, dansul, nebunia...

E Sibiu, e Festivalul Internaţional de Teatru...

după douăzeci de ani...

LA MULŢI ANI!

Postare offline, trecută pe curat. Eliziace din perioada 19 - 30 mai..

Nota bene..cu scris de mână din lipsă de curent electric. Totuşi, copy-paste de pe ciornă. De ce? Răspuns bine intuit: de lene...

IDEI PRINCIPALE:
- tiroidectomie totală extracapsulară --> preoperatoriu m-a preocupat o melodie, despre care scriam pe facebook, cu o seară înainte de a pleca de acasă: Mă urmăreşte melodia asta..atât de tare încât am urmărit-o şi eu..vers cu vers...până la vindecarea totală..:) 

- postoperatoriu --> abia atunci m-am interesat detaliat cu privire la ce face fluturaşu' glanda tiroidă, bla-bla-ul cu reglarea metabolismului general + hormonii pe care îi secretă - T3 & T4 etc. [Mă simt aşa de ciudat fără curent şi net. Îmi lipseşte ctrl-u' informaţiei, iar frigideru' mi se dezgheaţă!]

- melodia care mi s-a pornit singură imediat după operaţie, respectiv după cercetarea tiroidisiacă de mai târziu:) e a lui Ducu Bertzi...Versuri (net)...Abia când a plecat plângând [într-o călătorie de afaceri, la Cluj] şi n-a mai fost a mea/ M-am îndrăgostit numai de ea.

GATA...mă doare mâna încleştată pe pix.

Idee pentru postare...o simplă enumerare a stărilor mele, iar în caz că simt nevoia să dau informaţii suplimentare ori fac note de subsol, ori deschid o grămăjoară de paranteze pătrate :)!

Exemplificare...apelez la aducerile aminte din perioada 19 - 29 mai: o ultimă ţigară fumată la zece seara, obosită, preocupată, nu prea dormită, blocată pe Rusciorului, deblocată până la Polisano, radiografiată, îmbrăcată cu o camăşuţă albă cu chestiuţe mici, albastre, urcată la trei, întâlnită la patul de la terapie intensivă cu o prietenă dragă, liniştită, căzută...în anestezia generală, trezită brusc...neliniştită [Nu vă supăraţi, mie trebuie să mi se facă o operaţie, dar vă anunţ că mă doare puţin gâtul. E vreo problemă? Va deranja? Zâmbete..Păi te doare pentru că acolo e operaţia!], din nou liniştită & adormită, de voie-de nevoie, luată de tensiune periodic [cred că din oră în oră], dar totuşi prin surprindere, de fiecare dată..[prin surprindere a venit ACUM şi curentul împreună cu Pink Floyd şi ale lor High Hopes, în direct la RockFM, care abia aştepta să pornească.] Se schimbă placa, continui în online în acelaşi stil. Reiau şirul...

Neînţelegătoare în ale procedurilor medicale postoperatorii, nedoritoare în a deranja, ignorantă în continuare, doritoare să mă fâţâi singură până spre toaletă şi retur, dar "trădată" de "robotul" ce mă monitoriza şi anunţa, piuind ca-n filme, dorinţele mele de a o lua razna în păpuşo.. pe coridor, nemâncată, totuşi hrănită cu calciu, trecută în ziua următoare la doi, la locul meu unde deasupra pernei se lăfăia, aşteptându-mă, Petruţ, vizitată de domnul doctor (medic primar chirurgie generală) Aurel Coman [căruia îi mulţumesc din suflet!], hrănită regeşte, dar nemâncată până a doua zi, fiind încă sub efectele halucinogene de anestezice, îndurerată un pic în gât:), încălzită de urările prietenilor prin sms sau live, bucuroasă de revederi, dar şi îngrijorată, visătoare, pesimistă, optimistă, iubitoare de muzeu din concediul meu medical, numărătoare de locuri de parcare proaspăt inaugurate, externată şi, devreme, acasă...la mama & la tata & şi la frai-mio & şi la Irina, ajunsă în 23 şi plecată în 29. Între timp [de-acum nu mă mai băgaţi în seamă, vorbeşte gura fără mine & făr' de glandă:D] m-am simţit sechestrată, conturbată, obosită, controlată, din nou înţepată, puţin speriată, dar şi responsabilizată & conştientizată de Ştafeta Ciclistă SM 2013, drăgălită, răsfăţată, frezată, amuzată, cadorisită, nuanţată pnv, relaxată şi, la final, adormită...în patul meu pe care nu-l mai văzusem de nouă nopţi.

Şi în ziua următoare, adică azi...sărită de curent, dar cu ciorba de varză cu cimbru terminată! Noapte bună!

ps..nu vă speriaţi, cred că am vrut, ca tăntălaia, să mă şochez puţin cu poza pe care mi-am făcut-o la oglindă...vreau să urmăreasc de acum în colo în cât timp mi se duce lănţişorul purpuriu...aşadar auto-cunoaşterea din punctul de vedere al cicatrizării personale corelate cu factorul timp!

Verde însorit..

...peste tot..într-o zi când pesimiştii nu credeau că va fi senin şi nici măcar nu bănuiau că Soarele & Luna vor fi salvate şi repuse la locul lor de baştină, în spaţul celest. Verde însorit şi în păstorit, la morile de vânt, printre căsuţe, din trăsură...Verde în iarbă, verde pe cer (vedeţi cu ochii voştri în fotografie:)..[nu-i deloc prelucrată...sper să nu îmi facă fiţe aparatul..]! Verde în sufletul meu...

Sunt agitată, dar de o tulburare liniştită, senină, bucuroasă..Cine înţelege, ştie deja, nu-i aşa? 

Iar concluzia VERDELUI omnipezent este următoarea, totuşi: "Iar când raportul optimism-pesimism este egal...cu toate oscilările de rigoare:) înseamnă că raţionalul, mână-n mână:) cu ini..sufletul, a filtrat (toate) situaţiile ivite..prin elementul-surpriză, evaluând riscurile posibile..probabil, în mod diletant, că nu e specialist:) şi a ajuns la deducţia, nu neapărat concudentă, Che sera sera.."

Jonglez cu zilele...

..ziua mea obişnuită de postare era..cred că de ani de zile, înainte să mă dereglez cu participările la campaniile blogosferice:), duminica..De două săptămâni încoace, m-am dat pe vineri..Frumuseţea:)!  Azi sunt saturniană de sâmbătă şi aproape pleonastică.

Nu dau veşti noi, poate doar vechituri din '54. Nu remarcaţi neapărat simbolistica mesajului din titlul melodiei, în caz că sunteţi reţinuţi prea mult în subconştient cu traducerea lui...

Observaţi însă contradicţia mea şi a Soarelui care-mi străluceşte în faţa muzeului, chiar în Piaţa Mică, în fotografia din imediata vecinătate!

Contează energia, dansu' care m-a apucat tam-nesam cu ligheanul plin-neochi:D de haine albe proaspăt spălate & bucuria jonglării cu zilele...Joaca!!! Vă invit la dans! Rock'n'roll!

ps... imediat după deja celebra înţepătură la plural..iv cel naiv mi-a dat concluzia printr-o dulce aducere aminte, în acest caz, de subsemnata..şi pentru viitor:)!

Ce mai faci, înţepato? :)

Aşa mă întreba deunăzi un prieten. "Am venit să te rog să-mi scoţi pansamentul. Bine că ai betadină / betadine:), să nu mi se fi infectat cumva locul împungerilor." "Mai lasă-l până mâine, poimâine că bate vântul zilele ăstea şi poate prinzi ceva praf." "Nu! Vreau să văd neapărat ce-i acolo, că mă duc duminică la mama şi trebuie să ştiu sigur dacă se vede vreun hematom şi că tata nu-şi va da seama că-s o super neascultătoare." Hrrşşttt..cu faină fineţe. "Păi, nu se vede nimic." "Mă duc să mă uit în oglindă...Ce faaain, am scăpat de baticuţul ăsta verde, pe care-l ador, dar mă sugrumă pe căldurile ăstea!"

[...]

Şi acum continui cu relatarea, mai ales că azi, în Vinerea Mare, am scris, într-un final, un mail personal..eu scriitoarea de postări pe blog şi nerăspunzătoarea la mesaje.

"Draga mea Ra,

Nu mai am de câţiva ani adresa de hotmail, cum de ai găsit-o?:) O şi uitasem..Am încercat sa te sun aseară, dar era telefonul scos din priză şi mi-a intrat direct roboata..:)

Abia aştept totuşi sa ne auzim vocile..Dacă tot m-am apucat de mail, hai să-ţi spun noutaţile...incomplete:)...fără toate datele! Luni, 29 aprilie, mi s-a făcut puncţia..de fapt au fost 6 împunsături...chiar 7, că un ac era înfundat...Ok, înţepătura nu m-a durut aşa de tare, mai mult a fost dureros atunci când făcea mişcările de du-te-vino prin gâtul meu..când culegea proba, şi, mai ales, când mai dădea cu acul fin (cică:) de calcifierile nodulului tiroidian de lob drept. Însă acul chiar era fin, pe bune (biopsie aspirativă tiroidiană cu ac fin/ FNAB)! [Abia acum, uitându-mă la ilustraţia de pe site am observat şi acul. Eu îmi focusasem privirea pe cordonul care comunica cu ecograful. Zăpăcită inconştientă şi neatentă!]

Îmi tot zicea: Ce curaj ai! Rezistă! Ce curajoasă eşti! Să îmi zici când nu mai rezişti, dacă vrei să mă opresc! Eu ii răspundeam: Nu sunt deloc curajoasă, mi-e frică! Sunt doar conştiincioasă şi responsabilă. De aceea, voi rezista la toate cele şase recoltări, ca sa nu fie cumva insuficient ţesutul strâns pentru analiza laboratorului de anatomie-patologică. [Am uitat să îţi spun că am rezistat şi la a şaptea străpungere, amintindu-mi sfatul lui Damaris, colega mea de bancă din liceu, cum că în caz de durere fizică extremă să mă gândesc la Isus, pe cruce şi a funcţionat, iar acum am găsit articolul care se învârte tot în jurul cifrei şapte!:)] Rezultatul va veni pe marţi/ miercuri.

Îţi poţi închipui toate scenariile, supoziţiile şi chiar directivele lu' tata? A citit în prospectul de interferon (injecţia pe care o fac eu la fiecare două zile pentru my desease aka MS) şi a văzut  reacţiile adverse rare (care apar la unul până la zece pacienţi din zece mii), iar una dintre ele este: tulburări în funcţionarea glandei tiroide (produce prea mult sau prea puţin hormon). Şi clar, a tras concluzia că nodulul a apărut de la acest medicament. A mers şi mai departe: "Dacă a apărut un nodul, va mai apărea unul, şi încă unul, şi încă unul, ş.a.m.d..mai bine să îţi scoţi toată glanda tiroidă, că la interferon nu vei renuţa." Nebunie! Aberant! Şi este cuvântul altor doctori..:), pe care i-am chestionat. Om trăi şi om vedea ce va mai fi în continuare!

Te ţin la curent, te pup & te îmbrăţişez!

ps..o să te superi pe mine dacă folosesc acest e-mail drept bază a următoarei mele postări de pe blog?

pps...nu cred:)"