Se afișează postările cu eticheta Muzeul în aer liber. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Muzeul în aer liber. Afișați toate postările

22.6.14

...zece...

Una este luna,
Doi sunt şerpii moi,
Trei, un cerc cu clopoţei,
Patru-nseamnă teatru,
Cinci e un arici...nu poţi să-l explici,
Şase sunt frumoase,
Şapte scări la miazănoapte,
Opt e un covrig copt,
Nouă e un coş cu ouă,
Zece...niciodată nu-l începe întrece!

Aşa suna o poezie pe care o ştiu de la grădiniţă...Era acel moment al vieţii în care Eliza atingea cu nesfârşită uimire, mixată cu teamă, tainele numerelor care, mai târziu, urmau s-o obsedeze...Dar, nu aşa alandala..la nimereală, ci selectate de filtrul emoţiilor şi ţinute minte în funcţie de forţa lor...
Nu mă pot dezbăra de tertipurile pe care le aplic ... de nu mai ştiu când. Acelea de a lungi, prin orice mijloace, conversaţia, de a mă ascunde după cuvinte, de a continua să rămân datoare cu explicaţiile promise acum o lună şi ceva şi, bălăcindu-mă într-o lene ignorantă, să ascund răspunsul la propria-mi întrebare: de ce drequ' nu mai scriu?
Ieri seară...mi-am dat seama că mai am o boală....în afara celor două (re)cunoscute. Am diagnosticat-o singură, fără consultanţă de specialitate, dar cu ajutorul sunetelor, a cuvintelor, a amintirilor şi a micii-mari, dar importantei bucurii care mi-a smuls câteva lacrimi (nu multe, două-trei-patru-cinci-şase-şapte-opt-nouă-zece...şi atât) şi odată cu ele...a "etalat" şi straşnica diagnoză...A mai zis-o cineva? Probabil că da...Oare cum să mi-o denumesc? E la latitudinea mea. Să-mi încerc puterile în limba engleză...şi după aceea s-o traduc...sau s-o las pe ea să mă traducă :D...Chronic emotional insensitivity. Eu care mă extaziam la orice pală de vânt care-mi răsfira părul, la orice rază de strecurată printre frunzele verzi, la orice nor fain...la aproape la orice...în ciuda tuturor frumuseţilor care mă înconjoară...am ajuns la cumplita insensibilitate emotivă cronică? 
Diagnosticul recunoscut e pe jumătate iertat...sau va trebui să-mi analizez vorbele aruncate în ultima vreme...te miri pe unde? Se cere o retrospectivă...Off, înnebunesc acum..e prea mult de scris..
Ok, retrospectivă să fie...dar, total aleatorie şi, cât de cât, inteligibilă...Scurt/ 2: Acum vreo săptămână-două mă întreba cineva, având în vedere pregătirile pentru Ziua Universală a Iei şi pentru că mă vedea îmbrăcată cu o ie cu mânecă scurtă: Tu de ce porţi Ie? La care eu i-am răspuns spontan, fără să mă gândesc prea mult: Ca să nu se prindă oamenii că am sufletul negru...
Ieri după-masă...am căutat poze cu mine în ie...Am găsit una...Asta de aici, despre care scriam pe Facebook: IA mea...mi-am găsit din întâmplare un selfIE...înainte să ajungă la modă...un selfIE care încalcă orice regulă tehnică, dar care mi-a amintit de o zi faină din mai 2012...la exact şase ani de maiu' lui 2006, când mi-am auto-cumpărat Sufletul...vizibil şi la un an după ce mă angajasem trup şi suflet la muzeu...!
Tot ieri, da' ieri seară, la mine la muzeu, ascultându-l şi trăindu-l pe Florin Chilian, m-am hotărât să-mi încep vindecarea...Mulţumesc Future Capital, mulţumesc Muzeule ASTRA, mulţumesc prieteni dragi de aproape şi de departe, vizibili şi invizibili, simţibili şi nesimţibili...Mulţumesc tuturor!

ps Nu uitaţi!
Mai avem două zile de poveste!



pps chiar dacă...
am ascultat
în flux continuu
nu cumva există vreo
mirare...
psihologică
referitoare la melodia
aleasă?
Ioi, vindecarea e
...aproape :))!






26.1.14

Duminica la patru, cinci...

...m-am obişnuit să ies din casă din întâi septembrie încoace, cu câteva excepţii (22 septembrie - mutarea finală acasă, 17 noiembrie - drumul de întoarcere de la târgul de turism al României şi 15 decembrie - întâlnirea cu "Moş Crăciun" de la Asociaţia de Scleroză Multiplă Sibiu). Iar legea minelor nu a trecut. Să nu cumva să mai îndrăznească cineva să aducă iar vorba despre exploatări cianurate. Pentru că suntem uniţi în salvarea Roşiei Montane şi nu numai a ei. Înainte să trec la subiect, vreau neapărat să vă invit să sărbătorim împlinirea a 1883 de ani de la prima atestare documentară a lui Alburnus Maior în 6 februarie 2014 când şi Sibiul se alătură zecilor de oraşe din România şi din străinătate pentru aniversarea Roşiei Montane prin informare, conştientizare şi promovarea ideii includerii ei în Patrimoniul mondial UNESCO, aşa cum merită...V-am învăţat că-s o maestră în a vinde castraveţi la grădinar..dar pentru că totuşi câte unul din zece îi cumpără ...aşa, din curiozitate, continui să îi servesc cu descoperirea de azi de care ar fi trebuit să fiu revoltată în 3 noiembrie 2013...când a fost live la DIGI24. Mai bine mai târziu decât niciodată...black bleac..

Sar de la una la alta..mai ţineţi minte o reclamă tare faină..care a apărut împreună cu publicitatea la televizoarele color...aia cu papagalii...de la bleacu' dinainte...trecem la primul alb a lui 2014..Au fost mai multe motive ca să-mi scot nasul şi nu doar pe el..:P afară:
1. voiam să-mi cumpăr o portocală şi biscuiţi Păltiniş. Rezolvat: 3,40 lei, cu tot cu două fornetti umplute cu ciocolată..
2. mai voiam să văd dacă-mi intră zăpadă/ apă în bocancii pe care mi i-am achiziţionat în 2011. Rezultat uscat!
3. mi-am încercat puterile, anduranţa...că puseul încă o încearcă cu subsemnata...n-a trecut. I-am dat termen limită să-i dispară amorţelile, acele (un)comfortably numb(ness), maxim în 2 februarie, când se vor împlini trei săptămâni de când am terminat cura celor cinci perfuzii.
4. eram curioasă dacă zăpada e bună de bulgări...ok, ok, ştiu că pentru asta era de ajuns să ies în faţa blocului..dar Parcul Sub Arini, piticii, Albă ca Zăpada, Eminescu şi pozele...ce & cum le vedeam?
5. clar, scopul secret erau ele, fotografiile..Aveam experienţa duminicii trecute şi a plimbării prin Muzeul în aer liber într-o companie exprem de plăcută...a reminiscenţelor şi planurilor de viitor, marca SuperBlog (mulţumesc Claudia & Albert)!









25.7.13

Marta şi Richard Moir revin la Sibiu. Flamenco în IMPERIUM!

Şi mă acuzaţi câteodată că trăiesc din amintiri...da' ce amintiri. Tot una şi una...ca aceasta pe care vă las s-o ghiciţi..ca apoi să v-o dezvălui pe de-a-ntregul. Vă sună cunoscută această alăturare de cuvinte: pasiunea, tristeţea, euforia, dramatismul, dragostea, pofta de viaţă, exuberanţa? Nu cumva aţi auzit-o de nu ştiu câte ori la radio, la Magic FM...aşa cam cu o săptămână înainte de 18 august 2012..într-un spot, reclamă a unui eveniment inedit ce s-a desfăşurat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului? Nu cumva chiar aţi fost în public? Nu cumva aţi ghicit ce vreau să vă transmit cu o bucurie nemaipomenită...de care am aflat total întâmplător..dar, precis, mie destinată? Nu, nu v-am lăsat timp să daţi cu presupusul...v-am spus din titlu...Da, luni seara, când ieşeam dintr-o farmacie, preocupată & cvasi neatentă şi vroiam să mă îndrept spre casă..aud o voce..pe care am recunoscut-o imediat: Lisa! Tresar din reveria în care căzusem şi strig, la rândul meu, bucuroasă nevoie mare: Marta! Richard! I can't belive it! OMG! Apoi...aflu toată povestea..şi pentru că mi-e tare somn...sar direct la final! 
Mâine, vineri, 26 iulie, sunteţi invitaţi la seara şi noaptea flamenco 2013...care va avea loc în Imperium, după ora zece jumate..Ştiţi unde, nu-i aşa? Pe Centru aka Strasse aka Corso aka str. N. Bălceascu la numărul 24. 
Iar pentru a vă convinge abitir de participare...vă ofer spre rememorare un mic crâmpei video..care vă va trimite direct spre rezervare! Ne vedem mâine în Imperium?






4.7.13

De la Noaptea de Sânziene şi Cluj via Red Bull Romaniacs 2013 din Sibiu direct la Ziua Sugarului în Muzeul în aer liber

N-am dormit tocmai bine. Normal, eram neliniştită..dimineaţa urma să plec la Cluj. Îmi alungam gândurile temătoare şi le înlocuiam cu altele...şi mai şi, de factură superficială eliziacă. Auzisem că în Noaptea de Sânziene, dacă sunt cât de cât iniţiată...nu ştiu exact ce-o fi asta, puteam înţelege ce spun animalele. Fiind deja în pat, urma să dorm de la 11.30, cică să fiu odihnită pentru călătorie, mi-am aruncat gândurile de fricoasă cât de departe...şi mi-am încordat atenţia să văd/ simt/ aud din ce parte vine supranaturalul. Aici, am dat-o în bară de la început, în mod clar. M-am pierdut instantaneu. 
Imaginaţia sau poate doar dorinţa de a surprinde neobişnuitu' sau totul s-a petrecut aievea..Ab initio, am simţit câteva fâlfâiri de aripi..M-am gândit că e un fluture. M-am dat jos din pat...şi era mai-mai să stric vraja. Am aprins lumina. Nu era nimic. M-am culcat la loc. Am stat un timp cu urechea ciulită, doar-doar voi auzi din nou bătăile de aripi. Deloc. Când să adorm totuşi...că ăsta era scopul meu, au început să latre câinii din cartier. Bun-bun-bun! Am ce face, caut să-i înţeleg..În zadar, n-a mai mers...ştiu că totuşi la ora 1 şi 53 de minute m-am uitat la ceasul de la telefon..şi o voce (vocea interioară, nu spui cine..:P) mi-a spus: Acum dormi! Şi am dormit neîntoarsă!
[...]
Cluj-Napoca. Semi-telegrafie. 25 iunie. După-masă devreme spre seară. Gazda în sesiune. Examen a doua zi. Eliza, cerşetoarea de cărţi. În afară de calculatoare, tehnică ş.a. doar una. Punct ochit, punct lovit. La fix. Mai ales că, cu o săptămână înainte, mai precis joi nu ajunsesem la Cetatea Cisnădioara unde se juca Cântecele lui Lear, la care aveau bilet:(. Continuarea e extrem de previzibilă. Era volumul al 7-lea al Operelor complete ale lui Shakespeare, care conţinea draga mea piesă ratată: Regele Lear. Întrerup telegrafierea şi o înlocuiesc cu o diagramă scriptică a lecturii: Început în cameră, la fereastră, continuat în 34 Caffe [număr încă predestinat...doar în iulie, o ţârică mai încolo fac 35]...apoi, în pat, la lămpiţă. Deja în douăşase, între cunoştinţe extrem de plăcute şi total neaşteptate, cu promovare de blog personal, in attachement [mulţumesc, Maria & fiica încă necunoscută:)], în pat din nou, înainte şi după activare. Culmea că n-ascultam radio, dar replica la care am rămas a fost cea de la pagina 187: EDGAR: Gândeşte-te de acum numai la bine! 
[...]
Sibiu. Haotisme extrem de ordonate! Bucuriile carantinei, care dacă ar fi lipsit m-ar fi aruncat în depresie, cu siguranţă! Şi totuşi s-a putut să-mi fi continuat fără prea mari:) greutăţi îndrumarea spre scopul unitar al primei duminici din luna iulie, care este Ziua Sugarului, la ediţia a VIII-a.

Carantina e semi-gata, la dragu' meu eveniment nu voi fi prezentă, da' ieri, mai bine zis, alaltăieri, 2 iulie, deja îmi trecuseră cele şapte zile recomandate, iar Preludiul [ioi, tulai, greu mă dezbăr de ticurile mele verbale, inventate acu' câţiva ani, de fapt în 2010] Prologul Red Bull Romaniacs 2013, ediţia a X-a, nu a fost ratat...nu aveam cum...Chit că n-a plouat, de data asta! Şi bine a făcut! Că altfel ar fi fost crimă şi pedeapsă...Unbearable!
NonConcluzie...Când totul se leagă...
nu este indicat
 să ieşi din rânduiala dată de 
succesiunea momentelor faste!

23.6.13

2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012..urmează prima duminică a lui iulie..2013! Ziua Sugarului!


A început în 2006, 
a continuat şi în 2007, cu rugăciuni personale către  RA, 
2008 nu s-a lăsat prea mult timp aşteptat şi a împlinit trei anişori, 

2009 a venit cu noutăţi...check the album..a intrat facebooku' în forţă făcând ravagii peste tot:)!
Pe nesimţite, dar intuite mne-am trezit brusc în 2010.

Fenomenal...aventura continuă...noi suntem pe baricade, avem şi voluntarii de la Litere & LMA, e 2011 deja.




Întrebări de logică şi cunoaştere a zilelor din calendarul lunii iulie la Muzeul ASTRA:
Ce se sărbătoreşte în prima duminică a lui Cuptor?
A câte ediţie?
Totul e aproape pregătit,
dar eu trebuie să plec la Cluj,...să-mi ţineţi pumnii!

7 iulie 2013
orele 10.00 - 18.00
Etno Tehno Parc
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului!
Multaşteptata întâlnire anuală a bebeluşilor...
Să ne vedem cu bine!
ps:)
Intrarea liberă pentru familiile (2 însoţitori) cu copii de până la 3 ani!
Intrare gratuită pentru copiii cu vârsta până în 14 ani!








16.6.13

Ultracentral, în timpul săptămânii..iar în week-end mă duc şi pe la "ţară"!:)

...să-mi stric singură surpriza? Să dau totu' dintr-o dată sau s-o servesc cu ţârâita? 
Na, ştiţi ceva, m-aţi prins într-o pasă bună...mă relaxez puţin după nişte "fluturări", de fapt "vâjâili" ale aripilor câtorva legi concludente pentru mine...dar aflate în taifun. Le dau ignore până mâine, abitir poimâine, iar vouă vă declar că nu-i surpriza mea..e a TIFF-ului de Sibiu! 
Mai are rost să vă -mi amintesc că a venit şi la Sibiu cu ocazia Capitalei Culturale Europene. în 2007..şi că, de atunci încoace, nu s-a mai lăsat dus de pe meleagurile nostre? Are, că-i musai...ca de & cu voie bună! Că dacă nu acum (19-23 iunie 2013) atunci când? La anu'? 
No, acu-i acu'. Urmând logica titlului...pornim cu ultracentralul şi ne oprim pe la toate cele patru locaţii, înşirate din centrul însuşi al Sibiului (Piaţa Mare) pe direcţia Piaţa Mică, ramificată între Centrul Cultural Habitus (Piaţa Mică, nr. 4, la subsolul Bisericii Catolice) şi Music Pub, la nr. 23, iar apoi pe lângă liceul meu drag, Liceul de Artă...oblu la Teatrul GONG, funcţie de preferinţele atent alese din program grafic ataşat şi din detalierile proiecţiilor TIFF 2013 (check the link please!) Lăsaţi-l pa Hitchcock şi ale lui Păsări, că e timp duminică să daţi o fugă îndărăt, în Piaţa Mare, că începe Anna Karenina, despre a cărei vizionare scrieam deunăzi pe facebook: Romanul l-am citit până aproape de sfârşit...la fel cum am făcut şi cu Winettou, când eram şi mai mică...Acum nu voi închide ochii...la ultima parte a filmului ultimei seri TIFF Sibiu din Piaţa Mare!:). 
Hei, hei, fii un pic atent/(ă)! Ca să nu te încurc prea tare...cu abramburelile mele...o ţâr' cam haotice...ta-ta-ta-ta...fundal sonor de trompetă...cu pixu'-n mână, cu atenţia distributivă activată, iată pogramul total x total = Festivalul International de Film Transilvania, eveniment de marcă al Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc. organizatorul TIFF Sibiu:

Păi, cică sunt serioasă, mai mult distributivă decât atentă, uit, cuget, mă încrunt, iau un Paracetamol sinus că m-a apucat finalul ploii de ieri [mă grăbeam la Sala Thalia ;)] & acum o mândreţe de frisonel, recitesc campania Blogal Initiative von Hermannstadt şi îţi/ vă dau întâlnire clar la ceea ce vrei(ţi) neapărat să nu fie ratat din programul TIFF Sibiu 2013 de joi, 20 iunie de la ora 19.30, şi anume: concertul ZDOB [ŞI] ZDUB, deschis de prietenii de la DOMINO, să vă dau doar un exemplu:): Are you gonna be my girl (official), urmat de premiera comediei lui Horaţiu Mălăele: Funeralii Fericite (2013) la ora 22.00 [ioi, era să pun în semn de exclamare...da' n-ar fi fost aşa titlul şi numa' mă făceam de râs. Da' tot nu-i bai, oricum e comedie...deci cine vine cu mine?]

Everybody in the Piaţa Mare...da?

pps
Aţi notat cu luare aminte proiecţiile de vineri (21.30) la Cisnădioara şi sâmbătă (22.00) la
 Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului - note bene să vă îmbrăcaţi mai groscios, da?? 
Bună dimineaţa, căciulă că...gata, mă duc la culcare! 
Vă ziceam în titlu că pe week-end migrez la "ţară"...

19.5.13

Verde însorit..

...peste tot..într-o zi când pesimiştii nu credeau că va fi senin şi nici măcar nu bănuiau că Soarele & Luna vor fi salvate şi repuse la locul lor de baştină, în spaţul celest. Verde însorit şi în păstorit, la morile de vânt, printre căsuţe, din trăsură...Verde în iarbă, verde pe cer (vedeţi cu ochii voştri în fotografie:)..[nu-i deloc prelucrată...sper să nu îmi facă fiţe aparatul..]! Verde în sufletul meu...
Sunt agitată, dar de o tulburare liniştită, senină, bucuroasă..Cine înţelege, ştie deja, nu-i aşa? 
Iar concluzia VERDELUI omnipezent este următoarea, totuşi: "Iar când raportul optimism-pesimism este egal...cu toate oscilările de rigoare:) înseamnă că raţionalul, mână-n mână:) cu ini..sufletul, a filtrat (toate) situaţiile ivite..prin elementul-surpriză, evaluând riscurile posibile..probabil, în mod diletant, că nu e specialist:) şi a ajuns la deducţia, nu neapărat concudentă, Che sera sera.."




12.11.12

Tipăritură vs Online...de ce/ NU VREAU acest război !?!

Pentru o absolventă [dar nu una obişnuită;)] a Colegiului Tehnic de Biblioteconomie şi Arhivistică, urmat apoi de Facultatea de Istorie + o călătoare & lucrătoare prin bibliotecile Sibiului, dar şi ale Berlinului, pentru trei luni + o fericită martoră al unuia dintre cele patru exemplare din întreaga lume, în două volume, tipărite la Mainz, în jurul anului 1455, cu ajutorul presei cu litere mobile, de către inventatorul/ inovatorului tiparului pe scară rapidă & largă, Johannes Gutenberg, şi anume, al Bibliei în 42 de rânduri sau Biblia lui Gutenberg, pe care am văzut-o la Staatsbibliothek (Berlin) [unde mi-am terminat ultima lună a practicii & cercetării berlineze în anul 2001] pot spune, cu mâna pe inimă, că hârtia, scrisul de mână şi/sau tipărit, incunabulele, celelalte manuscrise, cărţile, revistele, ziarele, ş.a. şi-au câştigat deja, prin evoluţia tehnologică şi utilitatea de netăgăduit, locul binemeritat în viaţa noastră! 
Nu vreau să mă gândesc la cea de-a nouăsprezecea etapă a SuperBlog 2012, cu titlul Print sau online?, din postura luării unei decizii unilaterale. Pentru că, o fi dovadă de capriciu, de teribilism, sau, mai rău, de infantilism, faptul că LE VREAU PE AMÂNDOUĂ variantele? Sau probabil e vorba de un egoism normal, dar, întrucâtva grozav de subiectiv.
Să mă explic: vreau să citesc o carte cu foi de hârtie, cu litere tipărite şi miros de tipăritură nouă sau veche, nu de pe ecranele e-book-urilor sau, mai rău, direct de pe desktop-ul PC-ului. Cartea îmi transmite, înainte de a o citi, în timpul lecturii şi după ce o închid, o groază de sentimente şi senzaţii, la care nu vreau, nici în ruptu' capului să renunţ. Sunt absurdă? Ciudată? Nu cred!
Vin cumva stări sufleteşti de pe partea online-ului? Simţiţi întrebarea-capcană, cu accente subliminale? Nu? Mă credeţi în stare să pun în aşa fel chestiunea, încât să capăt răspunsul pe care îl doresc? Până acum, din cele ce am scris, s-ar putea ajunge la o concluzie nerealistă...cum că am o părere de la antipatie spre ostilitate despre mediul calculatoricesc...că-s doar o pură fană acerbă a tiparului. 
Dar, s-ar putea să vă înşelaţi! Să vă povestesc două întâmplări:
1) Revin în anul 2007, la căsuţa Lizucii din Dumbrava Minunată Centrul de Informare Turistică din Muzeul în aer liber, unde pe lângă calculatoarele Dell, despre care v-am povestit în proba trecută a Magazinului online Azerty, am primit, pentru folosinţa biroului o imprimantă, aşa credeam la început, din oferta de Multifuncţionale Hp, care s-a dovedit, după cercetările nostre ulterioare o supercalifragilistică prietenă, la bine şi la rău, la frig şi când era soare afară! Nu doar imprima, ci şi scana, xeroxa, era color, putea produce şi fotografii, dacă am fi avut hârtie fotografică..:P, n-am avut;( Căsuţa noastră era plină de turişti, români, străini, vizitatori uzuali, dar şi de colegii noştri, peste a căror capete căzuse norocul de înaltă tehnologie prin drăgălaşa de Măgăoaie, aşa o alintam eu pe super-utila şi prietenoasa Multifuncţională HP Officejet Pro L7580. Ea a fost DI VINĂ pentru multele nostre succese...Amintiri deja, dar ofertele şi promoţiile continuă! Uraa!
2) Mă întorc în 2006...ce s-a întâmplat atunci? Eliza s-a lăsat de jurnalele intime din adolescenţă, respectiv frageda tinereţe...aşa câteva caiete [pe care le reciteşte cu drag] şi a intrat, fără prea mare tam-tam, în online. Mai întâi pe yahoo 360, iar apoi, tot în pas cu moda...aci, pe blogspot.com sau .ro...cine mai ştie...
Aşadar, vreau să-mi exprim concluzia, indusă deja din titlul acestei postări pentru SuperBlog 2012! Nu vreau război...vreau o coabitare benefică ambelor părţi pseudo beligerante. Am zis, am zis!

re-concluzie...Glossă




18.10.12

Argument pentru blog...tehnică...tehnologie


Argument: Participarea la Concursul SuperBlog 2012 îmi dă dovezi, una după alta, despre autocaracterizarea propriului meu blog...Contează mult notele juriului, bineînţeles + feed-back-ul prietenilor, al cunoscuţilor & necunoscuţilor care mă critică, dar mă şi iubesc:). Şi acum voi arunca cu bâta în baltă (previzibil din partea mea, nu-i aşa?)..şi-mi voi da arama pe faţă, declarându-mi, sus şi tare, mie însemi, că părerea pe care o ascult, vizavi de mine, de ceea ce & cum scriu, este a mea...Mă  bucur de imaginaţie, de poveste, de vis...Le trăiesc şi le scriu...cu mai multă sau mai puţină uşurinţă, haz sau fler. Pentru mine, postările-mi sunt surse de energie, cărora le adaug suflu, sentiment...şi le vreau pentru mine..înainte de a vi le da, cu drag, vouă! Cred totuşi că mi-am creat un echilibru, dar, indiferent de tema pe care o tratez, personalul îţi are locul lui bine definit şi de neînlăturat, sub nici o circumstanţă. Sau poate...doar în caz de lene, dezinteres, fuşereală, postare de mântuială...rarisim & de nedorit!

Deunăzi, m-a întrebat un prieten: "Eliza, ai laptop sau calculator acasă?", iar la răspunsul meu pozitiv, a continuat cu un alt potop de întrebări, alăturate de statu-quó-uri personale: Şi eu trebuie neapărat să renunţ la "sihăstria" autoimpusă. Trebuie să intru în rând cu lumea. Voi spune "Da" Facebook-ului, poate îmi fac şi eu blog, vreau să mă apuc de Photoshop. Vreau să fac tot ce-mi poate oferi tehnologia. Tu ce laptop ai...cum l-ai ales...pe ce calităţi ai marşat? La care eu îi răspund You can buy me with a coffee, şi-ţi povestesc, detaliat.
"Ideea a părut a apărea spontan, dar fusese pregătită încă din anul 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, iar eu mi-am făcut căsuţa mea în Muzeul în aer liber:), proiectul Centrului de Informare Turistică, iar pentru că am fost atât de mulţumită de PC-rile cu care am fost dotate, atât din punctul de vedere al funcţionării, fără sincope, rapid, inteligent, cât şi a rezistenţei la temperaturile scăzute, care erau în căsuţa de lemn, pe timpul iernii 2007/2008...Aşa mi-am dat seama că am acută nevoie de un Laptop Dell. Şi într-o după-masă, după servici, mai precis în 9 martie 2008 parcă, m-am hotărât, pe nepusă masă, să-l caut şi să-l iau, în rate...că deja conştiinţa & situaţia de bugetară exista...din 2005! Clar, nu puteam să dau cu banii jos..Dar tu poţi! Dar, să fii neapărat atent la câteva chestii esenţiale: tipul de procesor dual-core. Aşa m-a sfătuit frai-mio. Eu mi-am luat un laptop Dell Vostro 1000. Şi nu sunt nici acum, după 4 ani, dezamăgită de el. Am avut o intuiţie a'ntâia. Acum, probabil modelul e deja demodat..e slăbuţ faţă de tot ce-a apărut în ultimul timp. By the way, i-am găsit fratele mai tânăr al Dell-ului meu...de la 1000 s-a ajuns la 3750 Laptop Dell Vostro 3750, Intel Core i3-2310M, 500GB HDD, 4096MB DDR3, nVidia GeForce GT 525M 1GB, FPR, FreeDOS (Argintiu)...uită-te ce fain e, păcat că e argintiu...dar, poate au şi pe negru..:) Poate zici despre mine că nu le am pe toate întregi, dar culoarea a contat extrem,, iar o altă hachiţă au constituit-o literele...aranjate, puţin deranjat...în tonul asimetriei care mă inspiră, mă guvernează, mă aduce cu picioarele pe pământ.  
Uite-i şi câteva dintre caracteristici. Ţi-am zis de rezistenţă..o are, de greu, e okidoki pentru tine, 3 kile. Poţi lucra pe el, una 'ntruna trei ore...abia după aia îi încarci bateria Li-Ion 6 celule 48WHr 2600mAh, pentru care ai şi garanţie...12 luni. Musai să verifici memoria...cât mai mare. Da', sfatu' meu, ia-l pe frai-mio sau pe Cosmin cu tine sau dă-le site-ul magazinului online Azerty. Şi încă ceva, mie îmi lipseşte conexiunea Bluetooth...am avut nevoie de n ori de ea. N-am nici cameră web încorporată, nici microfon. Atenţie mare şi la numărul de sloturi şi musai să aibă cititor de card...Nu mai ştiu ce să zic! Discuţia asta de la cafeaua cu care "m-ai cumpărat", mai mult îmi face în ciudă..mă face să-mi conştientizez înaintarea în vârstă a Dell-ului meu...off, babule cibernetic:)! Iartă-mă, că mai am nevoie de tine!
ps...am uitat să-ţi alte două chestiuni...display-ul e mat, cum îţi place ţie, şi, poate, celor de la SuperBlog 2012, pentru care am transcris discuţia noastră:)! O seară faină!"



8.9.12

De la Noaptea de Sânziene via Târgul de Ţară, inaugurat azi, direct în SuperBlog 2012


Hmm...de bunăvoie şi nesilită de nimeni mă bag cu nonşalanţă în gura lupului...sau poate că nu a lui...poate e doar "gura lumii" despre care v-am zis eu odată, la nr. 29 ce părere am...Dar, a trecut un an de-atunci, am învăţat să mi-o aduc aproape, s-o evit când îşi scoate corniţele...mamă, ce aberaţie am lansat! "Gura Lumii" cu coarne...ioi, unde ar putea fi? În colţurile buzelor, dacă rămânem în stadiul efectiv anatomic..De ce nu îmi spuneţi că iar sunt în plin derapaj...că altele-mi sunt ideile cu care am pornit această postare...
Astăzi suntem în 8 septembrie, sâmbătă...Optu' (v. Cică senin) este pentru mine o taină, e Viaţa însăşi...e semnul meu...îl ştiu de mică. De dimineaţă, m-am trezit devreme. Ţuşti pe balcon cu cartea-n mână! Volumul al II-lea din Noaptea de Sânziene a lui Eliade! O amintire fotografică de dimineaţă cu Munţii Făgăraşului în soarele proaspăt de septembrie...şi pregătiri pentru plecarea-mi langzam aber sicher :)), spre Târgul de Ţară de la noi, din muzeu. Fac un scurt raport, prin maniera enumeraţiei, atât de dragă mie, atunci când vreau să scurtez momentul: zece jumate transformat în unşpe şi ceva, doctoru' în literatură îmi spune finalul cărţii..Ştefan Viziru moare în accident de maşină! La care eu: Cu Ileana? Da! Iarăşi eu: Aşa trebuia să fie! Nu vroiam să aflu:(! Anima ASTRA!, cele cinci ateliere sunt la locul lor, animate cum se cuvine, chiar şi cuţii sunt curioşi, urmează discursurile, tăierea panglicii tricolore apoi, START! Bulz, scoverzi sălişteneşti, "puiul târgului" - turta dulce, ţuică, vinoase şi vinarsuri:), hencleş, poze peste poze...io la aparat!..doi ochi albaştri-închis, faini, adânci şi, iarăşi, faini. Urmăriţi şi, la final, cunoscuţi ....pe fugă! S-ar putea dori o cercetare mai temeinică...Înapoi acasă! Magnetizată/Energizată fiind, m-a apucat cheful să-mi citesc mesajul primit de la un prieten...Citez: Uite vroiam să îţi recomand un concurs de blogging, ştii că eu intru pe blogul tău cu mult drag de fiecare dată şi cred că tu ai avea şanse să câştigi premii faine la competiţia asta. Asa că, iata link-ul, şi dacă te bagi, eu îţi urez baftă multă! Mulţumesc, Andrei!
Şi acum, la sfârşit, revin cu informaţiile clare! Mă voi înscrie pentru a scrie, pentru a nu mai fi leneşă, pentru a-mi dovedi mie că pot pe parcursul a două luni, din octombrie până în întâi decembrie, din şapte în şapte zile, să-mi impun un program de scris...cum spunem, de bunăvoie (cu voie bună:) şi nesilită de nimeni...aaa, ba da, doar de mine! De-asta nu sunt bună PiaRistă...că evit esenţialul...Este vorba de un concurs, cred că frumos, cred că greu, cred că nu imposibil de dus la bun sfârşit! 

Om trăi şi om vedea ce voi face la SuperBlog 2012!
Ce-ar fi să dau Lovitură Norocoasă, dacă Lucky Strike sunt ţigările mele prefeate, din 1999, vara!
O fi vreun semn că nu le fumez degaba?




15.8.12

Derdeluşul gândurilor... Just an example ...

....încurcate sunt căile pe care o iau razna gândurile...cele care îşi urmează logica faptelor viitoare sau trecute şi conexiunile ce rezidă din aceste corelări. Hopa, unde e prezentul? Mi-amintesc de Motto-ul din Clopotele lui Schiller, dar nu mai sunt sigură:) Şovăielnic vine Viitorul, Ca săgeata-şi ia Prezentul zborul, Veşnic e Trecutul pe pământ! Deci, ce mai contează prezentul în ecuaţia asta, când Confucius e maestrul adevărurilor logice & absolute! Nu mă mai îmbârligaţi cu relativitatea, marca Einstein, care oricum e absolută:))!
Iar acum, pornind de la un truism evident, pentru a mă explica, atât mie, cât şi vouă....voi începe cu începutul şi voi termina cu sfârşitul. Voi porni în călătoria, care va parcurge mai mult de paişpe ani, pe firul invizibil al peregrinărilor micilor mele impulsuri neuronale.
Sâmbătă, 18 august, ora 18.00 avem Seară de FLAMENCO în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, performeri Marta şi Richard Moir din Canada. Veniţi, da? 
Ţineţi minte cuvântul/gândul Canada...cumulat cu un altul, care-şi aminteşte că în urmă cu trei-patru zile Eliza s-o dat pe un Harley-Davidson şi că nu i-a relatat faptul îmbucurător lui Laurier, un amic, căruia i-a trimis filmuleţul de pe Youtube, cu Harley-urile pe gheaţă ..De unde e el oare? Clar! Din Canada! 
Şi ce face el acolo? Este inginer forestier în pădurile ălea faine...cum am văzut doar în filme...Hiii...am o poză pe care mi-a trimis-o, ca şi cadou de ziua mea...dintr-o pădure din nordul Albertei. Remember the fugitive thoughts! Ce avem până acum? Canada, Harley (amortizat deja:), Pădure şi Film...
Mai ales într-unul, cel ce mi-a marcat copilaria...Aveam zece ani, când ne-a dus tata la cinema Independenţa, actuala Sala Thalia. Exact în '88 l-am văzut...Se numeşte Ursul, The Bear, iar în franceză L'ours...Iar bucuria din această seară îmi este dedicată mie, căreia îmi mulţimesc pentru descoperirea făcută....
Cuvinte-cheie: URS & PĂDURE! Pe Laurier îl întrebasem, acum vreo trei săptămâni, ce animale sălbatice mişună prin pădurile Albertei. Iar răspunsul lui [This week I saw a small grizzly bear while riding my bike and I also saw a pine marten, like a large weasel, which I haven't seen before] m-a îndemnat să-mi amintesc filmul, să-l caut, ca şi trailer speram eu...dar, fortunately, l-am găsit întreg şi tradus, pe deasupra...pardon, pe dedesubt:))! Mă bucur enorm! E filmul copilăriei mele, de care ţin cu dinţii, s-o retrăiesc, din când în gând!

Vizionare plăcută! 



8.8.12

În curs de dezintoxicare...


...am o problemă, la început n-am băgat de seamă...dar sunt silită să mi-o recunosc şi să încerc s-o eradichez. Ştie toată lumea cât de mult îmi place să scriu...scriu cu uşurinţă în Festina Lente-ul meu! Ideea este că, deşi am subiecte...zilnic o droaie...izvorul îl simt total nesecat, colcăie de chef & antren, undeva, cândva s-a interpus o baricadă, ca un sediment greu erodabil & explorabil...
Chiar acum, după ce s-a procopsit cu 34 de ani la activ, Elizei, brusc, îi e frică să scrie...Unde e nebuna, scz. zănatica aia drăgălaşă, impertinentă câteodată, perversă alambicat, aproape tot timpul şi cvasi vulgară, dar totuşi inocentă în zvăpăielile ei? Ce drequ' o apucat-o? Că Viaţa e aceeaşi, prietenii ei sunt cu duiumul, muzeul înfloreşte, se animă încontinuu ANIMĂ ASTRA!, ginul tonic cu lămâie la fel de bun a rămas pe caniculă...şi aşa mai departe...
Să-i facem anamneza, tocmai pentru a-i găsi cauza/cauzele penuriei emoţionale care o macină, de fapt a măcinat-o săptămânile trecute, dar nu cred, personal că putem vorbi totuşi la timpul trecut despre ea, Neclaritatea stărilor ei afective...
Păi să vedeţi şi să nu credeţi...Acum două săptămâni am surprins-o stresată, nu mai rău ce de obicei, dar de necontrolat, în sensul că, deja parcă îşi crease o ritmicitate a izbugnirii în plâns nervos, între orele 9.00 şi 10.00, dimineaţa. Şi-a dat singură seama de ciclicitatea fenomenului, când, repetiţia a devenit extrem de supărătoare...Fix când trebuia să rezolve rapid vreo trei, patru lucruri simultan...îşi deranja ritmul dimineţilor de servici sau de aiurea..că, nu doar la muzeu păţea de-ăstea!
S-a speriat şi a început să se gândească abitir la ea, însăşi. Sar direct la concluzia la care a ajuns, pentru că deja mi-e greu să-i retrăiesc fazele: Deşi toată lumea o consideră o super sociabilă, vorbăreaţă până la extrem, o jucătoare cu cuvintele şi nu numai - are blog personal:), o salvatoare [hahaha], în materie de idei sau soluţii spontane pentru rezolvarea inerentelor neprevăzuturi ale cotidianului, fata are o problemă gravă, nu ştie să comunice cu adevărat. Nu spune lucrurilor pe nume, nu are curajul să-şi arate adevărata faţă, cea a nevoii de atingere a sufletelor cu care să intre în consonanţă. Bine că s-a prins, că ea în beatitudinea/combustia-i spontană, dar, oarecum artificială, ar fi dus-o înainte, cu râs şi plâns, balegă de mânz, dacă nu ar fi conştientizat că POATE comunica! Că ştie să vorbească din suflet, dar şi să asculte! Pardon! Mulţumesc! Trebuia să-ţi scriu un sms...Pardon!
Nu-s normală, de ce tre să îmi caut tot felu' de subterfugii pentru a para eventualele acuzaţii se slăbiciune omenească, îmi bag picioarele, ba nu...mai bine, bani în buzunar, cum ar zice Cristi, colegul meu de birou...că-s prea ocoşă să-mi recunosc slăbiciunile, eu, care am fost crescută cu vorbele lu' tata, că sunt extraterestră...
Ce mai alien am fost #prinSibiulmeu, ediţia a II-a (mulţumesc Tudor & Răzvan), după ce mi-am trăit 1st time-ul parcurgerii pistei de biciclete a Sibiului, până în Pădurea Dumbrava, la Muzeul ASTRA, am socializat cu bloggerii invitati special (postarea lui Răzvan e totalmente concludentă:), am pornit-o înapoi spre oraş, pe cărarea secretă, prin pădure, prin spatele Muzeului în aer liber, pe care mi-a revelat-o Călauza mea, un bătrânel biciclist de vreo 75 de ani...Mare om, dar care nu a putut să-mi oprească şovăiala care m-a cuprins la intrarea pe Aleea Călăreţilor...Aveam în faţă aleea, care mi se deschidea largă, liberă de maşini...Ce mi-am zis: Hai că părăsesc pista, că-s prea mulţi pietoni infiltraţi printre biciclişti. După 3-4 metri, în stilul meu caracteristic de răzgândicioasă, continui să reflectez în grabă Da' de ce totuşi să nu merg pe pistă? Parcă e totuşi mai fain acolo...Virez brusc la stânga...Aaaaauuuu! Zdraannngggg! Aţi păţit ceva? Eu udam florile în gradină şi am auzit căderea bicicletei! Haideţi să vă spălaţi pe faţă..M-am speriat, m-am pipăit, credeam că-s plină de sânge...Apă rece, rece, bună, bună, doar cotul drept zdrelit...Vă aduc Rivanol, să dezinfectăm. Eu deja m-am obişnuit, săptămânal se întâmplă niscai accidente din cauza bordurii. Da, aţi înteles totul bine, nehotărârea şi lipsa acuităţii vizuale, mi-au venit de hac. Am confundat bordura cu o linie albă, mai groasă. Dar, noroc cu tata, care ne-a învăţat multe când eram mici: să ne batem, să cădem corespunzător, ca nu cumva să ne rupem ceva...Dar şi cu Călăuza, care la cererea mea expresă şi total anapoda, dată fiind situaţia, a imortalizat momentul de după. Multumesc domnule Toma!
Să-mi fie învăţătură de minte, toatele lecţiile pe care le-am învăţat în acest scurt concediu, care s-a terminat azi!

15.7.12

Dansul de caracter al superstiţiilor eliziace...deja cutumizate...

...în trei decenii şi 1468 de days & nights...
Fuck ce fuck...:)) Să-mi revin...că am luat-o razna de la început...Reîncep, cu seriozitatea-mi întipărită pe faţă..cică:))!

Aşadar, fac ce fac şi mă auto deconspir, de m-apucă şi pe mine uimirea...Şi, pentru a-mi răscoli prin trecut, îl am pe Yoghy, alături de mine [ăsta-i numele lui de cod, al jurnalului intim:)...început în clasa a VI-a, la insistenţele lu' tata & continuat cu drag, râsete, nervi, bucurii, îndrăgosteli, emoţii, lacrimi ş.a.m.d., de sussubsemnata! Bubu ştie!] să-mi dovedească practica aproape îndelungată în ale istoriei recente a superstiţiilor mele, create şi (re)create. Nici prin cap să nu vă treacă vrăjitoriile, magiile albe sau negre, poate doar ălea multicolore:), flăcările violet, păpuşelele Voodoo bla,bla. N-am treabă, nici în clin, nici în mânecă cu drăcoveniile de genu' ăstora din pozele de upstairs pe care le-am făcut în septembrie 2010, lângă Căsuţa Meşteroaiei, locaţie a atelierului de confecţionat măşti tradiţionale, la unul dintre team building-urile din Muzeul în aer liber. Se vede că alţii au totuşi...ioi...iar eu doar îi supraveghez din umbră & din absolută întâmplare:).
Deja m-am plictisit...am obosit...mi-e foame...vine ploaia în sfârşit...Mi-am răvăşit postările în căutarea cunoscutului necunoscut sau viceversa,...nu-mi dau seama, oricum  supranatural:)..de tip eliziac. Am găsit ceva dovezi, gen: Juca-m-aş să mă joc cu jocul..., Între...şi ..., În căutare de răspunsuri obiective..., iar acum, SENZAŢIONAL...îmi continui şirul superstiţial cu ultima găselniţă...databilă, prin viu gând :) în preziua mea (07.07), de anul ăsta. Se întâmpla în timp ce, cu RockFM-u' în căşti, respectiv urechi, mă îndreptam spre Biserica Ursulinelor, ca să-i ascult pe copilaşii din Corul danez de băieţi, care, by the way, a cântat îngereşte, ca apoi s-o tai în Cramă la Don Titi şi prietenii mei, cu care mi-am prins ziua, după miezul nopţii:D. Şi mi-am zis ieşind din scară Primele trei melodii care sunt difuzate îmi vor fi dedicate mie şi noului an din viaţa mea. Sunt curioasă ce mă va caracteriza, ce-mi urseşte RockFMu'. Şi au fost, pe măsura aşteptărilor şi dorinţelor secrete adiacente lor. Vi le prezint în cea mai corectă ordine...nu mă acuzaţi de vrăjeli...Ce mi s-a destinat, e bine primit...:P!

1) QUEEN - The Show Must Go On - în ton cu my inner questions, legate de trecerea-mi!


2) Steppenwolf - Born to be wild - mi s-a confirmat buna alegere, pentru care am optat deja:D...Mai bag un by the way pentru băieţii de la RockFM, eu aş pronunţa ŞTEPĂNVOLF, aşa cred că ar fi pronunţia corectă pentru Lupul de stepă, în limba germană:)
 

3) Timpuri Noi - PERFECT...:) 

 

Acestea fiind zise/cântate...e chiar perfect...s-a terminat ploaia, păcat...
O mai aştept, mă duc la mama să mănânc de duminică.


Completare de la Rock FM, căruia i-am trimis link-ul pe Rock FM-ul de pe Facebook...ca să mă laud...:) și ca răspuns la introducerea/prezentare/ concluzia mea: "Bună seara...iată postarea de duminică, de pe blogu' personal...în care Rock FM ...se dovedește a fi pe post de ursitor...Aşa o fi? Vă ţuc din Sibiu...şi vă ascult...după cum se vede:"
"Rock FM Frumos-frumos. Ne bucurăm că ne primești lângă tine."




8.7.12

Opriţi Timpul!...continuarea la final!:)

Hm..cum naiba să mă abţin în a face ce-mi place...iar scrisu', dat la o parte volens nolens, mai mult nolens, zic asta ca să mă scot...Că cică ... sunt foarte ocupată! 
Păi da, Undava la Palilula a fost doar începutul sfârşitului:)), alergat-am, apoi, virtual, la SemiMaratonul Sibiului, cu escala şi cros în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, prin intermediul prietenilor (unii dintre ei, îmi mai sunt şi colegi:)...la care se adaugă gulyas-ul, mâncat în pripă la Zilele Hungarikum, într-o pauză a team-building-ului AVIVA...Pentru ca duminică să-mi fac timp de soare şi motoare...aşa, pe Finish..pe bune finish, că am ajuns la finish de Finish Red Bull Romaniacs 2012, pe al Guşteriţei deal...Şi să-mi înceapă săptămâna în trombă, cu piaristica vs events managingu', care pe care:)...şi să se gate într-o libertate totală...la imaginaţie, la formare avansată, de la Doctus citire [ioi, tulai, Doamnie!...Nici până acum nu am avut timp să-mi iau diploma...Miercuri mă duc s-o ridic, numa' să pot, că nota-i mare...:)], la plimbare, la gin tonic cu lămâie, la culoare tatuată, la hot nights...Atât de fierbinţi, încât m-am ars, la propriu....săptâmâna următoare...de-o ţeavă încinsă...am început să uit că trebe atenţie distributivă şi când de dai joi jos de pe motor...nu doar în timpul mersului, cu pletele-n vânt....Tot hot, tot pe bune a fost şi la Ziua Sugarului, şi soarele, şi atmosfera...O dovadă foto se poate? Am rămas cu telefonul de la Mikiduţa, că aparatu' de la Moş Crăciun aka Sânziana aka Scufiţa Roşie e în moarte clinică...Se cere o rugăciune, în acest tragic moment..., nu-i aşa? Hai, Serj, ajuta-mă....
 

Am şi uitat de unde am plecat...cică sunt ocupată...hmm, iar mă apucă frica...frica de a nu-mi ajunge timpul...Dar, deşi relativitatea lui, în însăşi relativitatea afirmaţiei, este relativă, Finish-ul este certitudinal pleonastică exprimare absolut sigur. 
De ce tre' s-o dau cu dus-întors...că azi e ziua mea, haha, nu ca n-ar fi toate ale mele!...Şi, gânditoare & cercetătoare din fire, mi-am căutat Oda, în metru eliziac, pe care mi-am dedicat-o acum şase ani mie, Eliza la 28 de ani atunci. Şi culmea, acum mă citez, cu ceea scriam şi atunci, drept explicaţie voalată suplimentară a frazei anterioare: Şi viaţa merge înainte...în verde continuu...şi anii se scurg...spre verdele continuu!


ps-ul continuării de Finish...Opriţi dricu'! Mortu' vrea să bea un Cico! Asta o ştiu de la tata, v-am mai zis, fost medic legist, de pe la 5 ani!

15.6.12

Nervii...




nu i-am avut de la început...Mă pregătisem sufleteşte s-o fac mai lată ca anu' trecut, să SIMT timpul pe care mi-l programasem a fi extrem de favorabil celei mai dificile competiţii Enduro, Red Bull Romaniacs 2012. Dovada o am pe Facebook, unde cu o zi înainte, în calitate de medium înnăscut...care foarte rar dă rateuri...:), spuneam: Remember 2011...ne vedem şi la ediţia de anu' ăsta...fără ploaie, nu? Poate puţin vânticel! şi trânteam link-ul cu cele 104 de instantanee, de la Prolog & Finish...la care o să aibă acces doar prietenii mei...Dimineaţa lu' 13 iunie, a fost puţin nefastă...în proporţie de 13%...Am vrut io s-o fac pe leneşa şi să mă duc cu autobuzul, care tocmai îmi aterizase în faţa scării blocului meu, doar pentru de-o staţie...Wrong move! Leneşul mai mult aleargă, iar scumpul mai mult păgubeşte! Îmi însuşesc aceste calificative de factură peiorativă ... până la un punct! Punctul prin care am zărit parcarea Casei de Cultură...în drum spre muzeu [că autobuzul m-o lăsat hăt pe Calea Dumbrăvii, la Lomonosov]...plină ochi de motoarele nerăbdătoare, aliniate, puţin asimetric, dar încă în repaus...
Trecem cu vederea nebunia zilnică a jobului meu frumos...şi ne îndreptăm privirile spre Preludiu, aşteptat d-un an...Cred că sigur vă enervez cu insistenţa mea puerilo-râzgâiată de a nu folosi adevăratul termen al concursului. Îl spun acum Prelu PROLOGUL! Iar m-am prostit...:))
Şi permiteţi-mi [de când e faza asta la mine cu cerutul voii/voiei...? Asta-i varianta corectă gramatical. Sau nu ştiu:(!] să sar ca peste bolovani, trunchiri de brad sau stejar, să încerce crengile de molizi să-mi facă probleme de echilibru...nu, m-am chiert...şi să ajung acasă...,seara, destul de devreme:), pentru a mă juca Ai dracii mei..., pe care-i lăsasem de dimineaţă nesupravegheaţi. Când colo, mă trezesc câştigătoare a premiilor II + III (simultan), la proba Artefactul Norocos. Bineînţeles, primesc mesaj de felicitare de la str8, colegul meu de joc, cu nickname atât de fain, optu' meu şi titlul sub care mi-am salvat lucrarea de diplomă din facultă...iar eu, într-un moment de defulare, îi raspund: Servus...chiar mă bucur de numa', numa'...Că m-am enervat orele ăstea de când am plecat de la servici tot de numa', numa'...M-am dus şi io, ca tot omu', oama...:) la Red Bull Romaniacs...să fac poze...şi mi s-a stricat aparatul, după aia m-a lasat bateria de la telefonu' cu care puteam posta pe Facebook...am reusit să fac doar o poză...Ulterior, m-am întâlnit cu frai-mio care mi-a împrumutat telefonul lui...Din păcate, era mult prea şmecher pentru a fi folosit de o atehnică, de tipul meu...A fost fain, dacă n-ar fi fost aşa de enervant...Şi acum, bucuria dublă a creditelor...:) Fain! O seara frumoasă...şi mersi că ai citit descărcarea mea..
Închei postarea rapid, pentru că sigur răzbate din ea frustarea şi n-am chef să stric şi cheful vostru...mai ales, acum când sunt pe picior de plecare spre Palilula...Cum adica unde? Undeva la Palilula ...la noi în muzeu, astă-seară de la ora 22.00...



6.6.12

Meseria e brăţară de aur...



...ioi, ce să mă fac? Eu suport doar argintul! Da' ce, am vreo meserie de notat? Fac ceva cu mâinile? Aaaa, ba da...bat tastatura, ţin ţigara-n mâna dreaptă, dacă nu cumva-i trabuc şi ultima dată, a fost în stânga...:P. Mă apucă râsu' & doru', că fain o fost!
Hai să nu exagerez...io am treabă mai mult cu capul...Ui acum mi-o dat prin cap că-s o deraiată de la subiect..o îmbârligată în aluzii, de consonaţe şi disonanţe variate...Iar am băgat una. Sorry, nu m-am putut abţine...
Meseria, munca, sunt subiectele mele de bază. pe care le voi trata astă seară într-o seriozitate debordantă, marcată de mici şicane de nişă. Să luăm un exemplu, să-l transformăm până în cea mai adâncă profunzime a lui...care s-ar putea nici să nu existe:), să-l parabolizăm, fără însă ai da tentă religioasă sau moralistă...sau, cine ştie unde mă va duce imaginaţia...Nebănuite-s căile Domnului...:P. Iacă-tă tenta deja...
Va fi sub forma unei mici scrisorele, de-ălea de se trimit, mai nou, prin poşta electronică, fără poştaş speriat de câini în attachement....Se porneşte aşadar de la un fapt real şi .... să încep, că totuşi mâine dimineaţă iar lucrez, n-o intrat zilele-n sac!
"No, servus,
Îs acasă acum, dar m-a marcat astăzi-ul de la servici. S-o luam punctual & să mai omitem chestiile, cât de cât, minore...deşi, nu cred că mă pot abţine:
- colaborare bună cu Mrs. Y & Mr. X - după lungi discuţii, parlamentări...referatul meu, a fost semnat de amândoi, cu mentiunea Mr-ului X..."Dacă avem fonduri.." ;), cum pălăria să nu fie fonduri, dacă se presupune că...Dacă & cu Parcă se plimbau într-o Barcă? Amândouă, sau măcar una dintre ele:). Mrs Y a preluat legătura şi a zis că se va descurca cu proiectul, anunţat şi la Rock FM, într-o dimineaţă, a cărui principal obiectiv este misiunea spaţială pe Marte, în varianta Big Brother. ....O s-o mai pistonez, să văd dacă nu mă pot strecura printre concurenţii spaţiali.
- PR-ul, mi-a fost dor de el...şi lor de mine...:))
- afişele (3) Târg de Produse, Târg de Jucarii, expo CARNAVALUL, Regele Europei) împraştiate...în punctele esenţiale...
- am contractul de sponsorizare pentru sesiune...mâine îl dau la semnat...oricum va trebui atunci să facem rost de încă ceva bănuţi...
PAUZĂ...
Mă duc să mă relaxez...nu ştiu unde exact...cică Undeva la Palilula..., va fi fain cu siguranţă, că am mai fost acolo, în 3 mai...Ştt, nu-i nici un secret, dar îl scriu ca şi cum ar fi...Proiecţia filmului este programată în cadrul TIFF de Sibiu, la noi, în Muzeul în aer liber, pe 15 iunie, de la ora 10 noaptea..pe scena de pe lacul din Dumbravă. 
 

- protocolul de colaborare cu SemiMaratonul va fi şi el rezolvat mâine (sper)! [Acum e pe VAL...sâmbătă, în 16 iunie...Citiţi şi bucuraţi-vă, pentru că Sibiul se pune în mişcare].
- mini-ghidajele pentru oaspeţii AMBIENT-ului la FITS 2012..am rezolvat, dovada scrisă, scanată şi trimisă în pădure.
Gata, m-am plictisit să scriu ce-am făcut, mă apucă oboseala când mă gandesc şi la ce am uitat....
De exemplu:...este şi o continuare, dar...
...........................de-aici, fie-vă milă de mine, lăsaţi-mă s-o dau în bălării...lăsaţi-mă să scriu în aşa fel încât voi să nu mai înţelegeţi chiar nimic...dadaismul vă spune ceva? Dar Urmuz şi a lui dicteu automat?
Mi-amintesc de timbrele triunghiulare..din copilărie...alea cu fluturi chinezeşti...momentan fluturaşii au zburat, n-am găsit decât o cămilă....vorbesc de mărcile poştale, atât de valoroase la mine în clasor. Şi brusc, îmi dau seama că îmi făcusem planuri mult prea mari...trebuia să fiu mai realistă...s-o las pe minimal..Da, ştiu ce s-a întâmplat, zburaseră spre Danemarca...că fuseseră arvuniţi printr-un Invoice, plătit prin OP, pentru a doua oară.

Acum, pe bune, GATA...
Aaa...mai e ceva, am primit xxxxxxxx.....a venit printre noi, Doamna sau Domnişoara...CENZURA....ioi, cre' că-i, de fapt & de drept, Babă Cloanţă...

Eliza Penciu
Fata buna la toate:))

ps....sunt obosita:( "

Nu atât de obosită încât să nu mă hlizesc...la Târgul de Jucării, sâmbăta trecuta...10x, Gabi!