28.2.11

Arbre en Poesie - mărţişoare vis-a-vis de Împăratul Romanilor şi la Galeriile de Artă Populară


Nu sunt o foarte mare căutatoare de mărţişoare. Mi se pare mie sau am trecut de vârsta colecţionării lor, a topurilor - câte de la băieţi şi câte de la fete (oricum fetele au câştigat întotdeuna), a stabilirii zilei de 1 martie, drept sărbătoare, în care doar râdeam, fugeam dintr-un loc în altul, mă jucam, mă dădeam în ceasul morţii când îmi pierdeam mărţişoarele preferate...îmi amintesc că unul era de fildeş.....pe ăsta l-am chiert pe la grădiniţa de pe str. Arhivelor, iar altul era din jad verde, pierdut pe scările Liceului de Artă...


Dar să trecem peste amintirile din copilăriei...pentru că un prieten foarte harnic, Vlad, implicat într-o mulţime de proiecte frumoase, dintre care numesc doar Cruciada Narciselor şi Mocăniţa, are în această perioadă, în care urăm bun-venit primăverii, un Copac al Poeziei, printre standurile cu mărţişoare, flori şi, poate, cu kitsch-uri - nu se poate fără ele, o alternativă frumoasă pentru aceste mici simboluri ale renaşterii naturii. Îl voi lăsa pe el, să-şi prezinte micuţa afacere...de suflet:

"Iata una dintre pozele cu "standul meu" de pe Bălcescu... Este vorba de un aranjament insolit ce are la baza felicitari poetice, adica instantanee de artă fotografică şi momente de poezie, sub forma de coală A4, color, faţă-verso. O felicitare costă 3 lei. Exista 5 modele diferite. Se vând fara copac şi fără lămpaş, aviz amatorilor ;).....Arbre en Poesie"
Dar, să nu care cumva să uitaţi de Galeriile de Artă Populară din cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA, cu sedii atât în Piaţa Mică, nr. 21, cât şi în Muzeul în aer liber din Pădurea Dumbrava! Aici, ne-am pregătit de primăvară! Aşadar, Muzeul ASTRA vă invită să schimbaţi anotimpurile impreuna! In preajma zilei de 1 martie, Galeriile de Arta Populară etalează şi anul acesta spre vânzare o bogăţie de mărţisoare confecţionate din materiale ecologice: lână, ceramică, mărgele, fibre vegetale, lemn...Na, şi un exemplu sau două...:)!


26.2.11

Fericire - postare din 2007 - update

Adnotare:

Postarea următoare a fost scrisă în data de 24/25 noiembrie 2007, după lansarea la Muzeul Naţional Brukenthal a lucrării Danielei Marcu Istrate: Sibiu.Piaţa Huet. Monografie arheologică I şi cea a lui Angel Istrate+colaboratirii: Sibiu. Piaţa Mare. Cercetări arheologice eram extrem de bucuroasă că pentru prima dată (aici, iar apare obsesia personală a primelor dăţi) am apărut în bibliografia ambelor cercetări cu articolul meu din Corviniana (2005). Am băut multă şampanie bună, mi-am făcut planuri măreţe:D...şi am tulit-o la un internet cafe (încă nu aveam net acasă) să-mi trântesc pe blog starea de extaz...din păcate uitată prea repede. Voi reposta articolul cu menţiunea că explicaţiile suplimentare le voi nota între paranteze pătrate şi scris italic. Sunt foarte curioasă dacă mă va apuca din nou fericirea sau o voi da pe depresie Mai bine...la sfârşitul Fericirii îmi voi permite să adaug concluziile de astăzi, fără să fiu alcoolizată ca atunci.

Mirror mirror upon the wall
magic demon eye
a realm of madness awakened by the call

Speak the ancient words of mages
try to take control
the essence of evil, a challenge for your soul

The battle of minds
the riddle the rhymes
beware of the darkness behind
Usurped and enslaved
redeemed and betrayed
the devil in the mirror, obey!


Nu are nici o legătură cu alcoolul...sunt eu! Eliza! Eliza care a redevenit ea însăşi...liberă de orice prejudecată! Am trăit o viaţă frumoasă până acum aproape şase ani (6)! [Aici am exagerat, ca şi cum în acei şase:D ani n-au fost şi momente plăcute şi super frumoase.] M-am întors! Sunt eu! Mă bucur din tot sufletul! Ziceam prin '99 ~Arheologia salveaza Romania~! Candlemass m-a sfătuit! Uita-te în Oglinda Vieţii! Mă uit! Ce văd? Eliza! Eu....in mii de ipostaze! Eliza pe şanţ...Eliza cu primele săgeţi găsite în necropola de la Orăştie! Mă iubesc! Nu eu am rupt sageata...Dar ea mă va urmări toată viaţa! Vreau înapoi! Odin, îţi mulţumesc! M-ai readus la mine însămi! Nu am crescut mare...decât în ochii mei! M-ai făcut să îmi amintesc de mine! Sunt foarte importantă...pentru mine! Am reaflat azi, la lansarile de carte de la Muzeul de Istorie! Îmi fac dizertaţia...şi apoi devin arheolog debutant, cum am visat toată viaţa...dar cineva mi-a interzis. Nu mai contează interdicţia...sper să câştige Continuitatea! Cum să răsplătesc bunatatea Zeilor? [Dizertaţia planificată în acea stare de beatitudine, influenţată şi de anul 2007 de factură culturală-capital-eurpeană a mai aşteptat încă 3 ani jumate. Nu am reuşit să mă motivez chiar atunci, după ce aburii s-au risipit...revenisem de unde plecasem...uitucenie groaznică!]

Îmi amintesc de Hunedoara...de Corviniana...De Costesti! Axel, toata viaţa îmi voi aminti noaptea în care Dacii din Costesti au retrăit pentru mine, în parfum de Tee aus Banat, vin şi afinată de la Parohia din Orăştie...în acordurile-mi proprii de chitara! Aia mică, goanga...Eliza is back! Tu ai murit, dar rămâi în amintiri...cel mai mare OM! Fumez pentru tine o ţigară!

Astăzi mai am un succes...Revista Secolul 21, inaugurată la Romexpo în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus!...Articolul meu în premieră mondială! O aştept cu drag...va trezi contradicţii...le aştept şi pe ele! Mă stimulează! ["E minunat!" Nici până în ziua de azi nu am primit revista, dreptul meu de autor...:(...după cum se vede şi interesul meu a fost "la cote maxime". Dar acum nu promit c-o voi căuta, că ştiu că probabil n-o să mă ţin de cuvânt. Trebuie să-mi amintesc însă de o altă "primă dată", prima dată când am primit bani pe ceea ce am scris...800 de mii de lei vechi. :).]

Eliza s-a intors! Nu pot relata într-o postare...ca asta, viaţa mea! Dar sunt fericită! Când mă apucă iar deprimarea...amintiţi-mi data de 24 noiembrie! Menţionati doar numele ODIN...şi îmi va trece! Naluca din vis mi-a adus Fericirea...

Trăiţi....VIAŢA E UNA...ŞI ÎNTR-UNUL SUNTEM TOŢI! Şi votaţi mâine! Eu votez pentru MINE! Te iubesc! Iubesc! Măcar azi! Şi mâine...şi poimâine...şi răspoimâine! Va fi marţi! Poartă în casă! [Erau primele alegeri europarlamentare din România...da, acelea în care am trăit cu toţii (mai puţin cei care l-au votat:D) uimirea împrăştierii căcărezelor de oaie transhumanţei până la Strasbourg. Din păcate, votul pentru mine s-a dovedit a fi nul, pardon, anulat de mine însămi.]

Respir Liberul Arbitru!

Concluzie:
Abia astăzi...de fapt de câteva luni bune...am ajuns la ceea ce îmi doream atunci. Cu dizertaţia susţinută şi CONTINUITATEA jinduită relansată pe orbită...




ps...legendă foto: Prima mea necropolă...cu inventar cu tot, Orăştie, Dealul Pemilor, 2000 - aici am găsit săgeţile...Repet, deşi deja se ştie...nu io am rupt săgeata!:(



23.2.11

Pentru prietenii mei...







...mulţumesc! Singură, fără impulsuri, fără motivaţii, fără suport, fără documentaţie, fără veselie, fără entertainment, fără părţile materiale şi spirituale, fără micile ameninţări prietenoase, fără înţelegere, fără drăgălăşenii, fără surprize super plăcute, fără puterea voastră, fără voi...n-aş mai fi eu...mulţumesc!
Nu exagerez!




18.2.11

Dizertaţie de week-end...




..avanpremieră mai puţin ştiinţifică decât lucrarea propriu-zisă, care îşi aşteaptă susţinerea conştiincioasă pe marţi...

Tema e tare oricum! Comparaţie între arta culinară germană şi cea din Transilvania în Evul Mediu...cu tot tacâmul:), partea istoriografică cumulată cu cea practică - reţetele însele! Cu cercetări serioase şi cât de cât profi, în bibliotecile pe unde am apucat să lucrez/să fac practică de-a lungul timpului...:)...Friedrichshein Bibliothek, Zentral u. Landesbibliotek, Staatsbibliotek, toate trei din Berlin şi bineînţeles biblioteca ştiinţifică de la Teutsch Haus, str. Mitropoliei nr. 30, lângă Johannis Kirche, care-mi figurează cu mândrie în poziţia întâi pe cartea mea de muncă.


Pentru că e vineri, deja întuneric, pentru că sunt într-o dispoziţie bună, vă rog frumos să îmi permiteţi ca în această seară,să vă fiu trubadurul gastronomic,  de astă dată diletant...care vă va şopti, nu cânta, câteva dintre picanteriile & secretele bucătăriei de-a lungul a câtorva sute de ani...între secolele al X-lea şi al XVI-lea. Fără a avea pretenţia exhaustivităţii! Şoapte disparate la ceas de noapte!

Acum mă citez pe mine citându-l pe Anthelme Brillat Savarine (nume predestinat, nu-i aşa?:)) care scria în  sa Fiziologie a gustului următoarele:  S-a afirmat că Universul nu este nimic decât numai viaţă şi, drept urmare, tot ceea ce vieţuieşte se hrăneşte. Pasul imediat următor era, deci, dezvoltarea artei culinare. Aceasta din cauză că, Creatorul, silind omul să mănânce pentru a putea trăi, îl îmboldeşte prin pofta de mâncare şi îl răsplăteşte prin plăcere. Scurt şi la obiect...Mor de foame..ioi şi tata mănâncă în bucătărie...şi io scriu şi mă abţin:(.


[Şoaptă nedorită şi neplăcută: S-a scumpit pâinea acum vreo două săptămâni, nu mai avem rezervă de stat (degeaba)? Suntem cumva campioni la neghină?]

De fapt vroiam să vă spun o reţetă de turtă dulce, din veacul al XIII-lea, provenită de la breasla cofetarilor din  Nürnberg. Iar mă citez prin cuvintele lui Fahrenkamp, care scria: Până în prezent, se păstrează tradiţia Nürnbergului de producere şi comercializare a turtei dulci la Târgurile de Crăciun, obicei menţinut încă din Evul Mediu, acest oraş fiind cunoscut şi sub numele de "Grădina de miere a Sfântului Imperiu Romano-German". 


Turtă dulce (Wildw leczelten machen): Dacă vrei să faci o turtă dulce bună, atunci iei un aluat bun, făcut cu miere limpede şi praf de ghimbir, cuişoare, nucşoară, flori de nucşoară, scorţişoară, anason, fiecare după greutatea sa. După aceea, iei chimen de câmp şi seminţe de pătrunjel, care se pulverizează şi se pun la macerat în vin fiert. Se lasă să stea o zi şi o noapte, iar după aceea se adaugă compoziţia în aluat, se frământă bine şi se face turta dulce aşa cum se coace şi pâinea. Această reţetă este bună de folosit la mai multe lucruri, chiar şi pentru cazurile de infirmitate (sic). - (Münchener Kochbuchhandschriften, sec.XV)

În sensul invers învârtirii acelor ceasornicului, de la dulciuri sărim direct la felul întâi, la o supă mai specială...cine se înscrie? Porţiile sunt cu număr limitat...pentru că n-am fost foarte activă la activitatea de smuls, strâns, cules şi adunat...într-un cuvânt recoltat. Vorbesc despre cânepă, pe care astă-seară v-o servesc într-un mod total inedit, sub formă de Supă de cânepă (Ain haniff supp[e]n): Se bate cânepa cu vin pentru a se obţine o supă gustoasă. Apoi, se iau o pâine prăjită, o ceapă şi un măr. Se taie mărunt şi se înăbuşă la flacără mică în ulei. Se adaugă peste zeama de vin şi cânepă, după o reţetă notată le sfârşitul secolului al XV-lea de către Meister Hannsen şi transmisă lumii întregi în 1999 de către Trude Ehlert.

Trec uşor peste disputa dintre saşi şi maghiari asupra inventării verzei murate pentru care în Evul Mediu transilvănean s-a compus, respectiv tradus un scurt cântecel: "O, tu, varză murată binecuvântată/În Paradis ai fost creată!", deaorece se ştie că procedeul acririi verzei, şi nu numai al ei, a fost moştenit de la romani.

[Moarea de varză e cel mai bun antidot împotriva mahmurelii, o spun pe experimentatea. Dar pentru a atinge totuşi acea stare avem nevoie de ceva băuturică, nu-i aşa? Dacă vine cu informaţii extra, de pură cultură generală vă supăraţi?] Aşadar, ştiaţi că băutura care şi-a câştigat întâietatea între băuturile servite în timpul mesei este berea, a cărei tradiţie de preparare a fost răspândită încă din timpul carolingienilor, cu ajutorul călugărilor şi restului clerului. Apoi, producerea berii s-a încadrat în activitatea breslei berarilor. Cea mai veche atestare a acordării unui statut incipient al berarilor clerici o găsim la biserica din Lüttich, care în anul 947, primeşte de la Otto al II-lea, dreptul legitim de producere a berii. Totodată, provenit din Freising, de la mânăstirea Sf. Stephan, s-a păstrat cel mai vechi statut al berarilor din spaţiul germanic, datând din anul 1143. Alte ştiri cu privire la berea din spaţiul german, ne parvin începând cu secolele al XV-lea şi al XVI-lea. În 1516, ducele Wilhelm al IV-lea, care îşi întindea stăpânirea asupra regiunilor bogate ale Bayern-ului, emite regula care este până în prezent fundamentul preparării berii, privind necesitatea obţinerii unei băuturi limpezi şi pure, produsă doar din ingrediente naturale: hamei, malţ şi apă.


  



...mă termin brusc pentru că mi-e foame, mi-e sete, mi-e somn şi mi-e a fuma...prea mare pauza!!!

16.2.11

Alegorie personificată ierarhizată...

...în pădure şi pe alte coclauri intra-muros.

Prima scenă se petrece în bârlogul ursului brun, trezit brusc din hibernare, acum vreo două săptămâni, de gâjâiala propriei respiraţii şi de zgomotele spontane, produse în lanţ continuu de strănuturile-i involuntare, dar care constituiau semnele clare ale unei răceli invernale. Bineînţeles, a urmat un torent de înjurături, care nu poate fi reprodus cu fidelitate, deoarece puiuţii pădurii, care abia au învăţat literele, ar putea să fie şocaţi de vulgaritatea limbajului, pe care, probabil, apoi vor fi tentaţi să-l repete la nesfârşit. Nu am informaţii dacă activitatea profesională a pădurii a avut sau nu de suferit, dar dat fiind faptul că salăţile au fost împărţite cu dărnicie, în funcţie de ierarhie, putem trage concluzia că suntem în grafic cu toate lucrările!

[De aici a pornit răspândirea!]

Pentru a asigura o continuare cât de cât logică, scena a doua începe tot în pădure, cum porneşti de la sălaşul ursanului şi ajungi la un loc, acum acoperit de zăpadă în curs de topire, numit Clubul de Prezervare a Pădurii Seculare (CPPS), unde Cerbul primeşte de la prietenul lui somnoros, laolaltă cu salăţile, întreaga sa consideraţiune...cu recomandarea: "Nu fi egoist! Dar din dar se face rai!"

[Nu s-a terminat încă, dar ne apropiem de sfârşitul netriumfal al poveştii.]

Scena a treia ne conduce spre civilizaţie, unde cerbul nostru, după ce a părăsit temporar pădurea la sfatul prietenului său, bogat vitaminizat de la salăţile lui fermecate, s-a întâlnit cu Lupul, pentru a verifica status quo-ul Rezervaţiei Intra-Muros. Întâlnirea lor s-a nimerit a fi în acea perioadă a anului, în care zeci şi sute de animale invadează oraşul, în îndeplinirea scopului comun de alungare a spiritelor rele...şi aici, aş adăuga eu în mod total neavizat şi neavenit, de distracţie în masă:D. De pe urma întâlnirii, Lupul Cenuşiu s-a ales şi cu un cadou nepreţuit (dar, vai, probabil nedorit!)...pe care însă, după ce l-a uzitat de i-au sărit capacele şi i s-a spart soba de teracotă:D, fără însă a se asigura căldura propriului culcuş...l-a trântit cât colo şi ...

[aici urmează scena a patra şi ultima!]

...o vulpe cu planuri măreţe de viitor, însă leneşă de felul ei, dar intuitivă, de obicei, pusă pe fapte mari, deşi foarte neatentă în acest caz, nu a băgat în seamă corect toate indiciile care-i transmiteau să nu care cumva să se lase prostită de strălucirea lui de faţadă, a înfăşcat cadoul-surpriză, transmis pe linie ierarhică şi pe-aci ţi-e drumu' ... până la ...



...carantină!


13.2.11

Poftiţi în vagoane...!




Am pornit zilele trecute intr-o călătorie de epocă, pe traseul Paris - Istanbul...escală am făcut în Sibiu, şi am coborât pe sub Podul Mincunilor. Pe dreapta nu am putut să ne abţinem să nu intrăm în cafeneaua Orient Express...care culmea poartă, demult deja, numele trenului care ne-a adus aici. Pot să spun că, de la primii paşi, am simţit atmosfera atât de apropiată sufletului meu... Muzică bună - de fapt excepţională, idei vechi cu continuitate nouă, planuri de vacanţă şi itinerarii stablite între câteva cafele, mai multe ţigări, cioco aburinde şi un gin tonic. Nu spun mai multe...pentru că nu am făcut încă rezevarea pentru următoarea oprire, pentru atunci când viaţa ne va îmboldi să uităm de cotidian, înfundându-ne în istoria modernă. Şi acum, restul...e tăcere (Nae Caramfil - faină peliculă) şi fotografiile de săptămâna trecută...(pe facebook..una de poftă aici:)



Mai multe detalii aici: http://www.orientexpresscaffe.ro/

9.2.11

Interzis minorilor...


...de fapt, fără interdicţii. De vreo 8 zile (azi m-a urmărit iar cifra 8 - opt pisici, 8 aprilie, 8 februarie, 8 luni şi 8 minute ş.a.)...tot îmi plănuiesc postarea asta. La început au fost hohotele de râs când l-am auzit de la taximetristul de la Taxi 924, care mă ducea acasă pe la doi noaptea, după Rock Party-ul aniversar al TRS din Oldis. Apoi, ca urmare a lucidităţii mele de după petrecere, cauzată de ceaiul herbal, lămâia şi mierea polifloră, udate cu o cinzeacă de rom Havana, am continuat cu exerciţiile de concentrare şi memorare a conţinutului proaspăt auzit. Următoare mişcare a constat în aplicarea zicalei "Repetiţia e mama învăţăturii!", drept urmare, l-am împrăştiat...fără prea multe perdele. Iar, acum mă apucă pudoarea...aşa, şi ce-i dacă, mi-am găsit o scuză...mi-e tare somn, îmi pică ochii-n gură, mă prefac a fi  obosită tare şi nu mai am CTRL asupra degetelor nervoase care scriu singure...fără să comunice cu creieraşul...aflat într-o zonă crepusculară. Aşadar...

Întrebare cu toate răspunsurile corecte:P ....
Cu ce seamănă pizda organul genital feminin?

Posibilităţi de răspunsuri:
1) Cu Anglia, pentru că e mereu umedă.
2) Cu Coreea, pentru că este împărţită în două.
3) Cu Libanul, pentru că periodic au loc evenimente sângerose.
4) Cu România, pentru că îţi vine mereu să-ţi bagi pula penisul în ea!

Adnotări:

Nu ştiu de ce am ţinut morţiş să scriu o asemenea gogomănie.
1)Oricum, răspunsul de la punctul 4) nu-mi este deloc satisfăcător...pentru că, în ciuda tuturor drăciilor care ne înconjoară, din vina noastră, în primul rând şi a lor, deci tot a noastră, pentru că majoritatea i-a votat cu (ne)bună credinţă:(..., România e ţara mea...mi-e în suflet...nu mă pot lepăda de ea.
2)Vreau să văd dacă CNB-ul...ştiţi ce-i ăsta, nu?...Consiliul Naţional al Blogurilor mă va amenda sau nu.
3)Şi acum, pentru a-mi sensibiliza latura purei copilării demult apuse...vă amintiţi când ne jucam ŢĂRILE?...Cu mingea aruncată spre înalturi şi cu vorbele: "Să tragă, să tragă mâţa de coadă..."

ps aşa o tragem şi noi...Până ne vom trezi! Deşteaptă-te, române!




pps am primit un sfat de la Moş Crăciunul meu aka Sânziana aka Scufiţa Roşie...să înlocuiesc poza deja postată cu una mult mai sugestivă, pe care mi-a făcut-o cadou de Făurar..:P! Am lăsat harta lumii - să ne vedem situaţia convenţională, iar fotografia chestiunii de f(u)ond...o postez, bineînţeles, la fund final, poate în loc de concluzie!:)


4.2.11

5 zile de FACEBOC LA ROMANI...o viaţă de om...sau vacă...sau cine poate ştii?


[Saturday]

Ion is in a relationship with Mărie.
Mărie is now in a relationship with Ion and other 26 people. (Popa Satului and other 24 people like this)
Mărie is attending the event "Mulsul vacii" (Vaca lui Mărie and Ion like this)
[Mărie is not really attending the event "Mulsul vacii". She is actually attending Vasile in the barn. Ion comes to see Mărie attending the "Mulsul vacii" event and finds out what is she actually attending]
Ion is now single.
Ion was invited to join group "Beţivanii satului"
Ion and other 20 people are attending the event "Beţie la crâşmă". (Crâşmarul likes this)
Ion set his status to: "supărat sunt doamne, iarăşi supărat"
Ion is now drunk and pissed on Mărie's Wall
Mărie finished attending Vasile.
Mărie set her status to: "Foarte obosită. Sper să mă pot trezi mâine să merg la biserică"
Vasile commented to Mărie's status "Eu nici nu cred că vin. Poate duminica viitoare"

[Sunday]

Babele din sat are attending the event "Slujba de duminică" (Popa satului, Părintele Iosif, Cantoru' and Clopotaru' like this)
Beţivii satului missed the event "Slujba de duminică" because of it's interference with the event "Beţia de duminică" (The Devil 666 Satana likes this)
Popa satului and Popa Porno are now friends (The Devil 666 Satana and Clopotaru' like this)

[Monday]

Mărie set her status to: "La spovedit..."
Ion commented on Mărie's status: "Ce-i Mărie, te-o prins rusinea?"
Mărie also commented on her status: "Taci , Ioane că eşti prost"
Popa satului also commented on Mărie's status:" :)) :))" (Primarul satului likes this..)
Primarul satului added "şpagă" and "corruption" to his activities (Popa satului likes this)
Şefu de Post set his status to: "La primărie, la o vorbă cu primarul"
Primarul satului is now attending "Puşcăria".(Bebiţă săpunaru' and all his friends like this)

[Tuesday]

Mărie set her status to "Watching "fermier caut mireasă", so fuck off"
Vaca lu' Mărie exploded. (Ion likes this)
Mărie commented: "vaaaaiii...o murit vaca...am uitat s-o mulg...mă omoară tata când se întoarce de la crâşmă"
Popa satului also commented: "super, încă o înmormântare pe săptămâna asta" (Cantoru' and Popa Porno likes this)
Popa satului added "Praying" and "Porn" to his activities (Popa Porno and Părintele Iosif like this)
Popa satului, Părintele Iosif and Clopotaru' are now in a relationship and it's complicated. (The Devil 666 Satana likes this)

[Wednesday]

Popa satului set his status to "Zi de post, fiilor" (Babele satului like this; Beţivii satului dislike this)
Tata lu Mărie posted on Mărie's Wall: "Ce ai făcut cu vaca? Te omor"
Tata lu Mărie killed Mărie. (Ion and Popa Satului likes this. Vasile and other 25 people dislike this)
Tata lu Mărie is now attending "Puşcăria" along with Primarul Satului
Mărie is attending Hell (The Devil 666 Satana, Hitler, Stalin, Saddam Hussein and other 75 bilion dead people like this)

ps...Green Charme şi prietenii ei (724 :P)  like this.
pps ...Green Charme thanks Sorin Petrişor (Ansamblul folcloric Cetină de Brad din Victoria) pentru că a râs în hohote, şi-a postat articol pă blog şi şi-a creat imaginativ tot filmul evenimentelor din satul românesc ahtiat după FACEBOOK....Trăiască Facebook...! Că mare-i grădina ta, Doamne!:))
ppps (există aşa ceva?) - Mulţumesc autorului...anonim!

1.2.11

La mulţi ani TRS...cine să trăiască...ROCK-ul să trăiască...:)




Bună dimineaţa,...s-ar putea să vină seara până-mi termin postarea de aniversare a primului anişor pe care l-a (pe)trecut, cu brio, Transilvania Rock Society! LA MULŢI ANI!

Nu mă pot abţine să nu fiu io în centrul atenţiei...(deci, egoismu' mi -i la cote maxime...mai ales că n-am dormit decât patru ore şi oboseala te face să fii prea sincer, aducându-te într-o stare aproximativ asemănatoare cu cea de beţie - ştiu asta de la tata, fost medic legist, actual poet-romancier-pensionar) - şi să (re)eliberez din experienţele mele (infime)...cu al nost' TRS! Prima parte a anului trecut, eram prezentă pe baricade, dar în rezervă, deci invizibilă, dar iscoditoare, PNV, dar în aşteptarea a ceva ce urma să se întâmple şi să schimbe direcţia, sau poate s-o aducă înapoi de unde a pornit prin '99...Ţe să-i faci, n-aveam dispensă de la auto-visurile fostului meu vis...:P!

Deci, încep timid cu The Silver Shine...faini, faini! Şi acum n-am ce face decât să mă citez din ultima parte a postării dedicate evenimntului din Art Cafe: "Concertele de ieri seara şi rock party-ul de după din Art Cafe. A fost tare fain....m-am întâlnit cu prieteni, pe care nu i-am mai văzut de ani de zile sau de cateva zile:) Numărul 11 a căpătat rezonante noi...valabile pentru toţi:)...şi vorbeam de ani, în acest caz! Ora de Foc a început la ora 9:). Mi-a fost tare drag să mă întâlnesc şi să îi ascult pe So, Nutz, Maria şi Grig...mai ales că îi cunosc din 2008, când i-am avut invitaţi la Noaptea Muzeelor, in Muzeul în aer liber din Dumbravă...:). Apoi, au urmat Krista, Ati şi Furo - The Silver Shine (http://www.thesilvershine.com/). Krista, m-a impresionat prin felul in care parcă mangaia corzile contrabasului...Şi Ati...prin tot, pasiune, mobilitate, voce, energie...Iar despre şedinţa foto de după concert...o vom vedea cu toţii cand Alexandra, fotograful nostru...va face ultima mutare:)! Mulţumesc Hora, mulţumesc Transilvania Rock Society! Am avut o seară forjă...Super-strong! Şi era să uit....10x a lot, Ema...Hei, 11 ani, laitmotiv...!" (nota bene: acum sunt postate aprox. toate pe FB-ul meu.)

Şi s-a deschis Oldis-ul de pe Bălcescu, din spatele telefoanelor, şi TRS a reînceput rock party-urile, şi aşa de mult mă bucur că fără să ştiu, în prealabil, am nimerit exact la prima ediţie a anului 2010 (29 noiembrie). Eu venisem în Oldis pentru una din etapele proiectului 10 Mari Sibieni, când a fost învitat Ion Besoiu, iar filmul său „Sibiu, Religii, Etnii, Toleranţă” a fost vizionat la maximă intensitate. Iar după film...ia ghiciţi ce ritmuri au invadat pub-ul...rock rules!:)

De faza cu rockerii elfi v-am scris? Poate n-aţi citit-o încă, la ceas aniversar sunt însă la modă retrospectivele...nu că a mea ar avea asemenea pretenţii!


Dar Marele Şoc(at)...vă spune ceva? Dar, furtuna dintr-un pahar cu apă? Dar focul de paie, care nu durează şi crează doar o pălălaie rapid trecătoare? 

Mie îmi spune că s-au unit rândurile TRS-ului-ului...nu dau alte link-uri exemplificatoare, pentru că s-ar putea să facă plăcere oareşicărui şi nu sunt available pentru acte de caritate gratuite :P...


Şi acum vom intra direct în subiect, petrecerea de azi-noapte, pentru care a doua zi, adică astăzi mi-am luat o zi de concediu de odihnă...(nu doar pentru ea, mai am şi io planuri măreţe, extraterestre:D...gen dizertaţie, niscai examene, blog şi ... şşşt....:)

Dacă nu erai tu, Sânziana, poate că aş fi fost mult mai puţin expansivă...nu m-aş fi distrat atât de fain şi atât de mult! Alt noroc a fost faptul că nu m-am atins de bere...că am observat ceva sechele mai speciale la unii dintre rockin' fuckin' drinkers...:D! Io am rămas fidelă meniului meu prestabilit: două halbe de ceai herbal, cu câte două cutiuţe de miere + o sută de rom Havana (spontan)...medicament curat! Noi să fim sănătoşi! Da, au fost şi seringi mari cu bere, şi seringi mici cu ţuică, şi ţâţe din ale căror sfârcuri curgea aceeaşi băutură a Evului Mediu, şi beer-bong-uri originale, şi rachete încărcate ochi cu licoarea spumoasă a hameiului fermentat împreună cu malţul, şi dans care oscila, în funcţie de ritm, de la dur spre lasciv senzual şi ŞOC...aici, chiar în centrul Sibiului! Da, au fost prieteni cu preferinţe muzicale, pe aceeaşi lungime de undă, dar cu capul pe umeri şi fără ochelari de cal...A fost atât de fain!
 
 
Planurile TRS continuă, joi, 17 februarie, cu primul mare concert, mare, din cel de-al doilea an de Transilvania Rock Society, bineînţeles tot în Oldis Pub. Vine Tim “Ripper” Owens, fostul vocalist de la Judas Priest și Iced Earth. R u there?
 
 

PS Mulţumiri speciale TV Eveniment!

29.1.11

Şapte dintr-o lovitură...păcate, capricii, plăceri sau hobby-uri



M-a lovit pe mine Moni cu o leapşă, drept în moalele capului...să expun, să descriu, să jonglez cu şapte lucruri care îmi plac teribil...La început, mi-am zis, ce uşor...le redau în cinci minute, am şi o temă pentru postare nouă, îmi trece şi lenea, mă laud, pe scurt:)...Dar, ţi-ai găsit...Te pui cu Eliza cea şugubeaţă în seriozitatea ei! Ce o să scriu de acum în colo mă va şoca şi pe mine, poate şi pe voi, ăi mai sobri, pentru că mi-am propus să fiu (mult prea) spontană în acţinea "Şapte dintr-o lovitură", după modelul Croitoraşului cel viteaz al Fraţilor Grimm.



Notă: Ideea celor şapte personaje care sunt victimele loviturii mele şi care sunt mai multe:), dar voi căuta să le grupez, prin mijloacele asocierii mai multor idei sub aceeaşi umbrelă, a prins viaţă aseară ascultând Electric Band în Imperium, tânjind după un ceai la halbă, ultima mea hachiţă - care nu mi-a fost dat pentru că nu aveau halbe, iar micuţa chelnăriţă s-a temut sus şi tare:P...că dacă-l toarnă într-un pahar normal de bere...dânsul se va face mii şi fărâme. Start:





Îmi place...

1. ...scrisul. Al meu şi al altora...în jurnalele copilăriei, apoi, aici pe blog, precum şi în mass-media, reviste ş.a. - deformaţie profesională - acolo scrisul merge mai greu şi cu mai multă lene la purtător. Pentru scrisul celorlalţi nu dau nume să nu se supere scriitorii vii sau morţi:). Dar ceva aluzii la cei trecuţi în nefiinţă, tot mă bate gândul să nu omit...Eliade, Eminescu, Hugo, Dostoievski, Eco, Wilde, Nabokov şi mulţi alţii...


2....muzeul, locul meu de muncă. Muzeul ASTRA...Aici mă (auto)dezvolt! Aici, îmi găsesc echilibrul...de care am atâta nevoie. Aici, am satisfacţiile apte sufletului meu. Aici, mă şi enervez constructiv câteodată, pentru micile sau mai marile probleme...rezolvabile, de altfel, mai devreme sau mai târziu. Aici, mă încarc cu energie super-pozitivă, admirând patrimoniul, evenimentele, expoziţiile, publicaţiile, colaborările cultural-turistice şi căutând euristic, noi şi noi mijloace de  atragere a publicului, nu doar prin educarea strictă şi riguroasă a acestuia, ci prin recreearea lui şi atingerea scopului de culturalizare, prin metode indirece şi inedite. Şi aici, sunt prietenii mei...(nu toţi, să nu cumva să înţelegeţi greşit!), oamenii la care ţin, care îmi dau atât de mult. Suflet! (foto Alexandru Olănescu, 2005)




3....muzica! Nu îmi pot închipui viaţa fără sunete care gîchilă [gâdila] urechile într-un mod plăcut. I.L. Caragiale - Un pedagog de şcoală nouă. Nu sunt fidelă unui sigur gen muzical...:P! Dovada o aveţi în cele două play-list-uri pe care le adaug ca şi trofeu personal...:), asta pentru că eu mi le-am colecţionat cu ajutorul youtube-ului şi a prietenilor. Prima dintre ele....este un amalgam fain LOVE THEM!, iar cealaltă, adusă în al doilea prim-plan al punctului al treilea.:)) este tot un talmeş-balmeş, dar ROCK...

4...MAREA! Vă reamintesc, în scris, ultima mea experienţă cu marea, din 2009 - Vama Veche şi alta care mă bântuie de prin copilărie, un vis ... al valului!

5...provocările! De orice tip! La orice nivel! În orice loc:)! Dar...cu anumite condiţii stabilite de mine: să nu fiu obosită, să nu-mi fie lene, să merite să fie acceptate, să fie intelegente, iar dacă nu sunt, cel puţin să respecte condiţia de a stârni zâmbete sau chiar hohote de râs. Poa' să-mi fie prezentate drept probleme fără soluţii vizibile, drept 1st time-uri sau retrăiri ale acelora reuşite. [M-a luat lenea...mai am două personaje de tratat...] Dau exemplu foto...să scap mai uşor, urmat de o postare mai vechişoară.

6...jocurile:P...Da! Iar mă scot...arunc acilea un articol pe care l-am dedicat, lor, jocurilor! Nu mă pot abţine nici acum să nu râd când îmi citesc interviul luat mie de către mine...Ca să revenim totuşi în actulitate, pot spune clar că Amdraci.ro - exact acum, la ora 21 şi 11 minute am 21.392.152 de aghiuţi:)! La un moment dat, aşa la vrăjală, mi-a atras atenţia o întrebare de pe Facebook...Suna cam aşa: "Cât de a dracu' eşti?" Aleatoriu şi aparent, fără nici o bază reală, răspunsul nu s-a lăsat mult aşteptat: "Eşti mai a draqu...decât dracul însuşi!".

7...parcă mă apucă frica de mine, dar ce naiba, e normal să-mi placă...şi vouă vă place...tuturor ne place. E normal să mi-l trec în topul preferinţelor? Clar! De ce nu? Sunt cumva o încuiată? Nu, nici vorbă! Aaaa...bineînţeles contează şi sentimentul...Dar ce contează în primul rând. este chimia! Sunt acei fluturaşi în stomac, Schmetterlinge im Bauch (de), butterflies in my stomach (engl)...cu sau fără finalitate! E grav:))...Deci, conluzia e următoarea, cu menţiunea că nu voi renunţa prea curând la Lucky Strike, my drugs!







25.1.11

În curând TRStv.ro, check the link...

              ROCK ON!           


   \m/



Marca Transilvania Rock Society







ps...momentan în probe...wait a minute! :D

22.1.11

Consideraţii personalizate asupra unor nevoi fiziologice pe timp de criză economică




Motto (cu rol de introducere în subiect, fără pierderi de timp inutile)


Bună seara, tanti Lina/ Spune-mi unde, unde e latrina,
Că am crampe la stomac/Şi îmi vine să mă cac!

Mai la stânga, mai la dreapta / Mai la sânga, mai la dreapta e latrina
Acolo găsiţi latrina / Şi puteţi să vă căcaţi.

Mulţumescu-ţi tanti Lina / Că mi-ai spus unde, unde e latrina
Sărut mâna şi bonjur / Dă-mi ceva de şters la cur.


[Este vorba despre un cântecel infantilo-madagascar:)...de prevenire a constipaţiei şi stimulare a unei stări de îmbinare a bunului simţ, ce frizează preţiozitatea, cu mârlănia. Cum de l-am ţinut minte, nu mai ştiu, cert este că l-am învăţat acum vreo 11 ani...de la unul dintre şunculabili - prima mea gaşcă. Nu vă speriaţi, în rest făceam filosofie,  sport, activităţi educative, excursii, munci agricole:), băute, discutam despre literatură, ne îndrăgosteam ş.a.]

Banc (pentru adâncirea în căca ...subiectul pus pe tapet anterior)

Un bolnav merge la doctor şi se plânge:
Domnu' doctor, mă scuzaţi că vin la dumneavoastră pentru o problemă aşa de mică, dar de câteva săptămâni nu am mai putut elimina conţinutul intestinului gros!
Doctorul îi prescrie un laxativ de succes.
După altă săptămână, bolnavul se întoarce, mult mai abătut, zicându-i medicului că tratamentulul nu a dat roade.
Doctorul deja se crispează, pune mâna pe cel mai puternic purgativ, îl recomandă bolnavului nostru cu cea mai mare încredere...şi aşteaptă un rezultat favorabil. Trece o zi, mai trece una...pân' se face aproape luna.
Bolnavul e la capătul puterilor, această problemă care n-a fost rezolvată îi mănâncă zilele.
Doctorul, bine intenţionat, îl chestionează: Nu vă supăraţi, aş putea să îndrăznesc să vă pun o întrebare mai personală? Pacientul înclină din cap, iar doctorul mort de curiozitate aruncă pastila: Unde lucraţi? Pacientul încearcă un zâmbet, care-i iese galben şi oarecum schimonisit: La Muz... stat, în sectorul bugetar. Aici, buba s-a spart, iar medicul radios, surâzând îi întinde pacintului două-trei sute de mii (vechi) spunând-i: Domnule, primiţi banii aştia, dar vă rog frumos, mergeţi şi cumpăraţi-vă ceva de mâncare....

[Nu am ce adăuga...Tocmai mă încrunt şi-mi umblă prin cap...gândurile mele obişnuite - cu draci şi injurii, care apar de fiecare dată când (re)conştientizez mocir....situaţia în care se zbate şi nu mai iese România, din '90 încoace]



Concurs de pictură pe tema foametei + rezultatele:

Locul III - Octav Băncilă - Răscoala de la 1907
Locul II - Autor necunoscut - Copil din Somalia (fotografie)
Locul I - Foamea (pentru că grafica a fost furată, probabil de un colecţionar sărit bine, doar trăim în România, ce mama naibii, dar eu l-am văzut totuşi înainte de dispariţie, permiteţi-mi să vi-l descriu. Era un simplu vas de wc (closet cu apă), privit de sus, al cărui detaliu extrem de important şi hotărâtor în alegerea câştigătoului consta într-o pânză grosă de paianjen, ce-l învelea aproape ermetic, semn mare de foamete, tocmai prin lipsa materialului care, de obicei, umple buda. [ps...să nu care cumva să luaţi de bun acest concurs, este născocit cu siguranţă, dintr-o amintire din copilărie...pe care o am de la tata]

Final neaşteptat

Am scris aceste rânduri aproximativ tardiv:)...pentru că problema cu lipsa banilor pentru cumpărarea hârtiei igienice s-a rezolvat, cu concursul mai multor oameni de bine, care, analizând realist şi practic situaţia ivită:D, au apelat la soluţia reciclării maculaturii strânse de-a lungul timpului contra şerveţele parfumate câteva duzine de suluri, atât de folositoare în departamentul 0-0.


18.1.11

În căutare de răspunsuri obiective...



...chiar dacă prin natura întrebării nu puteţi îndeplini această rigoare:P

Scurtă istorie a unei superstiţii personale, preluată de curând, dar vechi de când lumea şi pământul şi îmbrăţişate de milioane, dacă nu cumva miliarde de indivizi

Nu-mi plac superstiţiile, am avut multe, le-am eliminat pe rând, una câte una...sau, când m-am enervat, le-am aruncat cu duzinile, fără să le dau importanţa cuvenită:)...Apoi, mi-am dat seama că-mi lipsesc...am refăcut stocul, dar condiţia primordială a fost să fie semne cu personalitate...eliziacă! Neapărat pozitive...orice s-ar întâmpla! Am reuşit! Oricum, creaţia lor a durat câţiva ani buni...iar efectul lor continuă şi în ziua (pardon, noaptea) de azi...:) Le am, sunt posesiunile mele, bine securizate, n-am probleme...

Dar, astăzi îmi mărturiseam o dorinţă veche...dar auto-ignorată...şi ziceam:

"Între anii aştia doi, 2010 şi 2011...mi-am (re)pus-o...dorinţa...[voi, nu vă hliziţi]! E prima dată în viaţa mea când mă conformez cutumei de a-mi rosti (în gând) năzuinţa de la miezul nopţii dintre ani!"
Iar, răspunsul nu s-a lăsat aşteptat: "Eu am auzit că nu se împlinesc!"

Întrebare: Voi cum aţi auzit? Vreţi să mărturisiţi ceva experienţe personale...notabile? Nu? Păcat! Da? Perfect! Oricum, mie răspunsul mi se pare super-motivaţional...Gata, o nouă superstiţie - fabricată de Eliza e pe rol...alăturându-li-se celorlalte! Dar, aştept şi răspunsuri!

15.1.11

De la spital ... la Bal



Poate cunoaşteţi pe cineva răzgândicios, poate nici nu vă place acest stil de om, a cărui aparenţă este cea de iresponsabil, nehotărât, vai de capul lui (ei):P...dar să nu cumva să uit de profunzimea, bucuria, tristeţea, cu atât mai mult, gândurile, întrebările - întotdeauna cu răspunsuri plauzibile (care însă s-ar putea să fie greştite, asta-i viaţa), atenţia şi neatenţia, grija, ajutorul, exuberanţa fondată sau nebazată pe realism intens, forţa şi reversul ei, plusul şi minusul, dar şi echilibrul alăturat ori suprapus:) câteodată dezechilibrului de orice natură şi setea [...]

...perfuziile cu solumedrol au fost de mare ajutor...pic, pic, pic...până la a cincea care s-a terminat mai repede decât filmul...The Notorious Bettie Page...(pauză, vreau să-l termin acum...gata)...Mulţumesc, Trei Ceasuri Rele...ai dreptate! [...]




[...] noaptea de 12 spre 13 ianuarie. Mă uit pe fereastră, printre zăbrele...norii curg liniştit, mă gândesc la Elegy, filmul aflat în derularea programului meu de noapte...mă plimb pe coridoare, gânditoare, fiind trezită din elegia în care mă înfundam, de vocea unui bătrânel cu căciulă ţuguiată, adânc înfiptă pe scăfârlia-i: "Spitalul e gol. Nu mai nici o asistentă. Pacienţii sângerează prin saloane. E sânge peste tot!" Reacţionez simplu, cu îndemânare, calm, precizie:P şi totuşi, cu un dram de atenţie distributivă, pentru a face diferenţa între realitatea vizibilă şi cea invizibilă. Verific, întreb, mă interesez. Pacienţii nu acuză problemele relatate de vizionarul nostru, ca fiind atât de evidente, prin care, această substanţă lichidă de coloare roşie, compusă din plasmă şi globule e personaj principl. Misiune îndeplinită, fără pic de greutate. Misiunea de liniştire a unchiaşului, continuă! Mi se arată pe jos urmele clare, deja în curs de coagulare ale sângelui. Îi demonstrez că s-a speriat degeaba...că acele pete sunt doar părţi componente ale holului, venite direct de la mama ei de marmură! :). Noapte bună în continuare...! Dacă tot nu mi-am propus spre vizionat filme de groază, destinul a încercat, fără succes, să mi le ofere pe tavă...No chance! [...]


[...] şi acum un element din folclorul spitalicesc, voi îl ştiţi (poate), io copil(oi) (ne)cuminte îl ratasem până acum: Nu mă doare, nu mă leg! Nu mă mâncă, nu mă frec!
...dar ştiu principiile acestea sănătoase. Huoooo....bârfa naibii şi capra vecinului şi Mioriţa! Am dat-o în bălării acum! Şi ce dacă? Cine poate înţelege, cine nu continuă în greşeală!
...şi acum, du Eliză din spital, după o baie bună, direct la Bal! Mulţumesc agenţiei de cordeluţe! Ne vedem la BIS(-uri)!

Trebuie neapărat să-l revăd...abia acum încep telegrafia spectacolului, pe care l-am iubit din prima clipă...deşi am întârziat aproape 4 ani de la premieră lui. Balul! Istoria recentă, istoria pe care o ştiu de la tata, mama, bunica...iar apoi, am cunoscut-o, o cunosc şi o recunosc prin mine...Dragostea e însă cheia de boltă a întregii construcţii puternice, dar şi firave, meschine şi înălţătoare, duioase şi violente, UMANE!
(Doar) câteodată îmi pare rău că gândirea nu mă lasă să trăiesc superficial, mă obligă volens-nolens la reminiscenţe, la analize socio-politice, filtrate de subiectivism, la concluzii amare...La următoarea reprezentaţie a Balului de la Teatrul Naţional Radu Stanca, cine mă va însoţi? Oricum deja ştiu, dar...


După spital şi bal a urmat un alt regal!

Viva la Imperium! Şi Electric Band, în fiecare vineri noapte, de la 21.30! Mulţumesc tuturor!






13.1.11

Doar zile...doar trei...plus părţi din nopţi...




După prima de acomodare, a doua deja cu ameliorare, cadouri (Călătorie până la capătul camerei, Tibor Fischer & două elesatice verzi pentru codiţele mele în curs de creştere asiduă...priviţi pozele pe Facebook) de la Moşul meu Crăciun aka Sânziana aka Scufiţa Roşie + Bela şi Liviu cu kiwi...tot verzi!

Ziua a 3-a a sosit cu perfuzia corespondentă filmului The Tourist, după ce cu o noapte înainte m-am delectat cu The Reader, apoi, după-masa, cu şeful meu cu şerveţele umede şi parfumate şi 2 ardei graşi (unul verde şi unul roşu...complementari parcă dpdv al culorilor), din nou cu Bela şi Liviu, două elestice portocalii pentu codiţele mele firave...dar crescânde şi cireaşa de pe tort O ŞEDINŢĂ FOTO...în care am făcut feţe, feţe... o droaie ... şi ne-am amintit de şcoala noastră generală dragă. Clasele I - VIII E - Şcoala Generală nr. 4!
 
Vă pup pe toţi...facem cât de curând...un team-building...măcar cu cei din ţară...Noapte bună şi vizionare plăcută!

11.1.11

S-a dus o treime din concediul meu medical...



Analiză SWOT
 
Puncte forte - sunt în spital şi mă odihnesc (cam activ...dacă ne gândim că sunt în continuă mişcare, cu excepţia şederii întinsă în pat pe timpul perfuziilor...ieri 4 ore, azi doar 2 ore jumate...dar şi sederea asta e tare plăcută...voi da detalii suplimentare la punctul 3 al analizei). Ba mă fâţâi jos-sus...pe cele 64 de trepte ale spitalului super tare în care mă aflu, ba ajut câte o tanti cu diferite mici comisioane necesare ei şi plăcute mie, ba verific curtea, ba intru în vorbă cu necunoscuţi..., ba intru în programul de internet (10x a lot, Adriana), ba în cel de telefoane...jumate personale, cealaltă jumătate pentru muzeu...fir-ar el să fie de drag ce-mi e...şi câte şi mai câte! Noaptea însă dorm cu căştile în urechi...să nu aud agomotele inerente traiului de spital...unde îmi bârâie melodios...Rock Fm...ce??? V-aţi săturat de el? Ioi! Mi se pare normal ca un post de radio, care se numeşte Rock FM Classic Rock...să ne ofere doar clasicii rock...cu mici excepţii (nu zic care, că s-ar putea ca unii dintre voi să-mi sară în cap...şi n-am loc:P)

Puncte slabe - nu am birou cu scaun, drept urmare toată activitatea mea online şi offline se desfăşoară în pat, în poziţii care sfârşesc prin a fi inconfortabile. Dar tot răul se poate drege!:) Scaun şi masă aş avea, în faţa salonului...dar e curent...şi nu vreau să mă tragă (nimic şi nimeni:P...aici şi acum:)

Oportunităţi - am parte de 5 zile lipsite se stres...înconjurată de good company as I usually like. Nu voi uita de recomandările de filme pe care mi le-aţi făcut la ultima postare când am dat apelul de "help...I need some movies!", pentru care vă mulţumesc, de care am făcut rost, iar primul film deja vizionat a fost "Ghost Writer" - 2009, regizor Roman Polanski, preferatul meu. Aţi văzut "The Tenent" şi "Rosemary's Baby"? 10x a lot, again, Delia! Am posibilitatea tratamentului cu solumedrol + a adjuvanţiilor acestuia, care mă va pune fain pe picioare...şi muzeul va beneficia în continuare de superprofesinalismul meu, lauda de sine nu miroase a bine, dar mie-mi face bine...:P...nu criticaţi un biet suflet cu bolnav de narcisism acut. Iar eu voi avea posibilitatea de a-mi da în petec...şi a mă simţi bine la variile evenimente distractive...de toate genurile...care vor reapărea în viaţa mea de după spital. Cu singură condiţie, nu mă voi mai arunca în toate...voi încerca să fiu foarte selectivă...chit că toate au fost faine...dar au însemnat prea multă oboseală. Dar, nu-i bai...venirea mea din nou în spital...mi-a îmbunătăţit optica de privire a lucrurilor. Reţeta aleasă constă în simplitate!

Ameninţări - ar fi tare naşpa să nu mă ţin de ceea ce mi-am propus şi să dau din nou în evenimente nedorite. Doar de asta mi-ar fi frică! Dar, cu îndemânare, calm, precizie...voi reuşi!



Fine

8.1.11

CM săptămâna viitoare...




...de fapt CO, pentru că în afara tratamentului care mă va pune pe picioare, să fiu, cel puţin, la fel ca până de Crăciun...voi avea 5 zile de odihnă (activă...pentru că îmi iau Dell-ul cu mine) la spital. Good bye, Piaţa Mică! Nu cred că aţi mai văzut aşa o dereglată ca mine, pentru că şi eu sunt extrem de uimită de propriu-mi comportament. Ok, v-am ţinut la curent cu tot ce-am făcur anul trecut, am respectat anumite reguli de menţinere a sănătăţii...dar nu îndejuns. Nu am exagerat cu efortul fizic & intelectual, nu am stat la soare, nu am avut supărări, nici stresuri sau altele...DAR am omis ceva. Pentru simplul fapt că nu mă mai lovisem de asta...deşi ar fi trebuit să gândesc un pic mai adânc. Oboseala a existat, dar s-a strâns treptat, pe nesimţite...şi a răbufnit la sfârşitul anului 2010...pentru că sediment peste sediment şi deasupra alte sedimente de oboseală trebuiau să ducă la un puseu. De MS. Acum trebuie rezolvat cu 5 perfuzii, somn, citit, vizionare filme...într-un cuvânt work-REHAB. Promit, pentru viitor, să nu mai fac niciodată tratamentul după-masă, iar ziua să merg la muzeu...că nu mai poate muzeul fără mine, iar eu fără el. Dereglare în toată regula! Dar...





Dar ideea acestei postări e alta...am nevoie, până mâine, ora 17, de câteva recomandări de filme bune - Delia, în afară de Războiul stelelor...pentru că team-building-ul de Star Wars e în plan anul ăsta, trimestrul I:P! Please start!

ps Ultimul film care mi-a plăcut foarte tare a fost Shutter Island...ceva de genul doresc:)