Consideraţii personalizate asupra unor nevoi fiziologice pe timp de criză economică

Motto (cu rol de introducere în subiect, fără pierderi de timp inutile)

Bună seara, tanti Lina/ Spune-mi unde, unde e latrina,

Că am crampe la stomac/Şi îmi vine să mă cac!

Mai la stânga, mai la dreapta / Mai la sânga, mai la dreapta e latrina

Acolo găsiţi latrina / Şi puteţi să vă căcaţi.

Mulţumescu-ţi tanti Lina / Că mi-ai spus unde, unde e latrina

Sărut mâna şi bonjur / Dă-mi ceva de şters la cur.

[Este vorba despre un cântecel infantilo-madagascar:)...de prevenire a constipaţiei şi stimulare a unei stări de îmbinare a bunului simţ, ce frizează preţiozitatea, cu mârlănia. Cum de l-am ţinut minte, nu mai ştiu, cert este că l-am învăţat acum vreo 11 ani...de la unul dintre şunculabili - prima mea gaşcă. Nu vă speriaţi, în rest făceam filosofie,  sport, activităţi educative, excursii, munci agricole:), băute, discutam despre literatură, ne îndrăgosteam ş.a.]

Banc (pentru adâncirea în căca ...subiectul pus pe tapet anterior)

Un bolnav merge la doctor şi se plânge:

Domnu' doctor, mă scuzaţi că vin la dumneavoastră pentru o problemă aşa de mică, dar de câteva săptămâni nu am mai putut elimina conţinutul intestinului gros!

Doctorul îi prescrie un laxativ de succes.

După altă săptămână, bolnavul se întoarce, mult mai abătut, zicându-i medicului că tratamentulul nu a dat roade.

Doctorul deja se crispează, pune mâna pe cel mai puternic purgativ, îl recomandă bolnavului nostru cu cea mai mare încredere...şi aşteaptă un rezultat favorabil. Trece o zi, mai trece una...pân' se face aproape luna.

Bolnavul e la capătul puterilor, această problemă care n-a fost rezolvată îi mănâncă zilele.

Doctorul, bine intenţionat, îl chestionează: Nu vă supăraţi, aş putea să îndrăznesc să vă pun o întrebare mai personală? Pacientul înclină din cap, iar doctorul mort de curiozitate aruncă pastila: Unde lucraţi? Pacientul încearcă un zâmbet, care-i iese galben şi oarecum schimonisit: La Muz... stat, în sectorul bugetar. Aici, buba s-a spart, iar medicul radios, surâzând îi întinde pacintului două-trei sute de mii (vechi) spunând-i: Domnule, primiţi banii aştia, dar vă rog frumos, mergeţi şi cumpăraţi-vă ceva de mâncare....

[Nu am ce adăuga...Tocmai mă încrunt şi-mi umblă prin cap...gândurile mele obişnuite - cu draci şi injurii, care apar de fiecare dată când (re)conştientizez mocir....situaţia în care se zbate şi nu mai iese România, din '90 încoace]

Concurs de pictură pe tema foametei + rezultatele:

Locul III - Octav Băncilă - Răscoala de la 1907

Locul II - Autor necunoscut - Copil din Somalia (fotografie)

Locul I - Foamea (pentru că grafica a fost furată, probabil de un colecţionar sărit bine, doar trăim în România, ce mama naibii, dar eu l-am văzut totuşi înainte de dispariţie, permiteţi-mi să vi-l descriu. Era un simplu vas de wc (closet cu apă), privit de sus, al cărui detaliu extrem de important şi hotărâtor în alegerea câştigătoului consta într-o pânză grosă de paianjen, ce-l învelea aproape ermetic, semn mare de foamete, tocmai prin lipsa materialului care, de obicei, umple buda. [ps...să nu care cumva să luaţi de bun acest concurs, este născocit cu siguranţă, dintr-o amintire din copilărie...pe care o am de la tata]

Final neaşteptat

Am scris aceste rânduri aproximativ tardiv:)...pentru că problema cu lipsa banilor pentru cumpărarea hârtiei igienice s-a rezolvat, cu concursul mai multor oameni de bine, care, analizând realist şi practic situaţia ivită:D, au apelat la soluţia reciclării maculaturii strânse de-a lungul timpului contra şerveţele parfumate câteva duzine de suluri, atât de folositoare în departamentul 0-0.

Prima zăpadă TRUE...a lui 2011

În căutare de răspunsuri obiective...

...chiar dacă prin natura întrebării nu puteţi îndeplini această rigoare:P

Scurtă istorie a unei superstiţii personale, preluată de curând, dar vechi de când lumea şi pământul şi îmbrăţişate de milioane, dacă nu cumva miliarde de indivizi

Nu-mi plac superstiţiile, am avut multe, le-am eliminat pe rând, una câte una...sau, când m-am enervat, le-am aruncat cu duzinile, fără să le dau importanţa cuvenită:)...Apoi, mi-am dat seama că-mi lipsesc...am refăcut stocul, dar condiţia primordială a fost să fie semne cu personalitate...eliziacă! Neapărat pozitive...orice s-ar întâmpla! Am reuşit! Oricum, creaţia lor a durat câţiva ani buni...iar efectul lor continuă şi în ziua (pardon, noaptea) de azi...:) Le am, sunt posesiunile mele, bine securizate, n-am probleme...

Dar, astăzi îmi mărturiseam o dorinţă veche...dar auto-ignorată...şi ziceam:

"Între anii aştia doi, 2010 şi 2011...mi-am (re)pus-o...dorinţa...[voi, nu vă hliziţi]! E prima dată în viaţa mea când mă conformez cutumei de a-mi rosti (în gând) năzuinţa de la miezul nopţii dintre ani!"

Iar, răspunsul nu s-a lăsat aşteptat: "Eu am auzit că nu se împlinesc!"

Întrebare: Voi cum aţi auzit? Vreţi să mărturisiţi ceva experienţe personale...notabile? Nu? Păcat! Da? Perfect! Oricum, mie răspunsul mi se pare super-motivaţional...Gata, o nouă superstiţie - fabricată de Eliza e pe rol...alăturându-li-se celorlalte! Dar, aştept şi răspunsuri!

De la spital ... la Bal

Poate cunoaşteţi pe cineva răzgândicios, poate nici nu vă place acest stil de om, a cărui aparenţă este cea de iresponsabil, nehotărât, vai de capul lui (ei):P...dar să nu cumva să uit de profunzimea, bucuria, tristeţea, cu atât mai mult, gândurile, întrebările - întotdeauna cu răspunsuri plauzibile (care însă s-ar putea să fie greştite, asta-i viaţa), atenţia şi neatenţia, grija, ajutorul, exuberanţa fondată sau nebazată pe realism intens, forţa şi reversul ei, plusul şi minusul, dar şi echilibrul alăturat ori suprapus:) câteodată dezechilibrului de orice natură şi setea [...]

...perfuziile cu solumedrol au fost de mare ajutor...pic, pic, pic...până la a cincea care s-a terminat mai repede decât filmul...The Notorious Bettie Page...(pauză, vreau să-l termin acum...gata)...Mulţumesc, Trei Ceasuri Rele...ai dreptate! [...]

[...] noaptea de 12 spre 13 ianuarie. Mă uit pe fereastră, printre zăbrele...norii curg liniştit, mă gândesc la Elegy, filmul aflat în derularea programului meu de noapte...mă plimb pe coridoare, gânditoare, fiind trezită din elegia în care mă înfundam, de vocea unui bătrânel cu căciulă ţuguiată, adânc înfiptă pe scăfârlia-i: "Spitalul e gol. Nu mai nici o asistentă. Pacienţii sângerează prin saloane. E sânge peste tot!" Reacţionez simplu, cu îndemânare, calm, precizie:P şi totuşi, cu un dram de atenţie distributivă, pentru a face diferenţa între realitatea vizibilă şi cea invizibilă. Verific, întreb, mă interesez. Pacienţii nu acuză problemele relatate de vizionarul nostru, ca fiind atât de evidente, prin care, această substanţă lichidă de coloare roşie, compusă din plasmă şi globule e personaj principl. Misiune îndeplinită, fără pic de greutate. Misiunea de liniştire a unchiaşului, continuă! Mi se arată pe jos urmele clare, deja în curs de coagulare ale sângelui. Îi demonstrez că s-a speriat degeaba...că acele pete sunt doar părţi componente ale holului, venite direct de la mama ei de marmură! :). Noapte bună în continuare...! Dacă tot nu mi-am propus spre vizionat filme de groază, destinul a încercat, fără succes, să mi le ofere pe tavă...No chance! [...]

[...] şi acum un element din folclorul spitalicesc, voi îl ştiţi (poate), io copil(oi) (ne)cuminte îl ratasem până acum: Nu mă doare, nu mă leg! Nu mă mâncă, nu mă frec!

...dar ştiu principiile acestea sănătoase. Huoooo....bârfa naibii şi capra vecinului şi Mioriţa! Am dat-o în bălării acum! Şi ce dacă? Cine poate înţelege, cine nu continuă în greşeală!

...şi acum, du Eliză din spital, după o baie bună, direct la Bal! Mulţumesc agenţiei de cordeluţe! Ne vedem la BIS(-uri)!

Trebuie neapărat să-l revăd...abia acum încep telegrafia spectacolului, pe care l-am iubit din prima clipă...deşi am întârziat aproape 4 ani de la premieră lui. Balul! Istoria recentă, istoria pe care o ştiu de la tata, mama, bunica...iar apoi, am cunoscut-o, o cunosc şi o recunosc prin mine...Dragostea e însă cheia de boltă a întregii construcţii puternice, dar şi firave, meschine şi înălţătoare, duioase şi violente, UMANE!

(Doar) câteodată îmi pare rău că gândirea nu mă lasă să trăiesc superficial, mă obligă volens-nolens la reminiscenţe, la analize socio-politice, filtrate de subiectivism, la concluzii amare...La următoarea reprezentaţie a Balului de la Teatrul Naţional Radu Stanca, cine mă va însoţi? Oricum deja ştiu, dar...

După spital şi bal a urmat un alt regal!

Viva la Imperium! Şi Electric Band, în fiecare vineri noapte, de la 21.30! Mulţumesc tuturor!

Doar zile...doar trei...plus părţi din nopţi...

După prima de acomodare, a doua deja cu ameliorare, cadouri (Călătorie până la capătul camerei, Tibor Fischer & două elesatice verzi pentru codiţele mele în curs de creştere asiduă...priviţi pozele pe Facebook) de la Moşul meu Crăciun aka Sânziana aka Scufiţa Roşie + Bela şi Liviu cu kiwi...tot verzi!

Ziua a 3-a a sosit cu perfuzia corespondentă filmului The Tourist, după ce cu o noapte înainte m-am delectat cu The Reader, apoi, după-masa, cu şeful meu cu şerveţele umede şi parfumate şi 2 ardei graşi (unul verde şi unul roşu...complementari parcă dpdv al culorilor), din nou cu Bela şi Liviu, două elestice portocalii pentu codiţele mele firave...dar crescânde şi cireaşa de pe tort O ŞEDINŢĂ FOTO...în care am făcut feţe, feţe... o droaie ... şi ne-am amintit de şcoala noastră generală dragă. Clasele I - VIII E - Şcoala Generală nr. 4!

 

Vă pup pe toţi...facem cât de curând...un team-building...măcar cu cei din ţară...Noapte bună şi vizionare plăcută!

S-a dus o treime din concediul meu medical...

Analiză SWOT

 

Puncte forte - sunt în spital şi mă odihnesc (cam activ...dacă ne gândim că sunt în continuă mişcare, cu excepţia şederii întinsă în pat pe timpul perfuziilor...ieri 4 ore, azi doar 2 ore jumate...dar şi sederea asta e tare plăcută...voi da detalii suplimentare la punctul 3 al analizei). Ba mă fâţâi jos-sus...pe cele 64 de trepte ale spitalului super tare în care mă aflu, ba ajut câte o tanti cu diferite mici comisioane necesare ei şi plăcute mie, ba verific curtea, ba intru în vorbă cu necunoscuţi..., ba intru în programul de internet (10x a lot, Adriana), ba în cel de telefoane...jumate personale, cealaltă jumătate pentru muzeu...fir-ar el să fie de drag ce-mi e...şi câte şi mai câte! Noaptea însă dorm cu căştile în urechi...să nu aud agomotele inerente traiului de spital...unde îmi bârâie melodios...Rock Fm...ce??? V-aţi săturat de el? Ioi! Mi se pare normal ca un post de radio, care se numeşte Rock FM Classic Rock...să ne ofere doar clasicii rock...cu mici excepţii (nu zic care, că s-ar putea ca unii dintre voi să-mi sară în cap...şi n-am loc:P)

Puncte slabe - nu am birou cu scaun, drept urmare toată activitatea mea online şi offline se desfăşoară în pat, în poziţii care sfârşesc prin a fi inconfortabile. Dar tot răul se poate drege!:) Scaun şi masă aş avea, în faţa salonului...dar e curent...şi nu vreau să mă tragă (nimic şi nimeni:P...aici şi acum:)

Oportunităţi - am parte de 5 zile lipsite se stres...înconjurată de good company as I usually like. Nu voi uita de recomandările de filme pe care mi le-aţi făcut la ultima postare când am dat apelul de "help...I need some movies!", pentru care vă mulţumesc, de care am făcut rost, iar primul film deja vizionat a fost "Ghost Writer" - 2009, regizor Roman Polanski, preferatul meu. Aţi văzut "The Tenent" şi "Rosemary's Baby"? 10x a lot, again, Delia! Am posibilitatea tratamentului cu solumedrol + a adjuvanţiilor acestuia, care mă va pune fain pe picioare...şi muzeul va beneficia în continuare de superprofesinalismul meu, lauda de sine nu miroase a bine, dar mie-mi face bine...:P...nu criticaţi un biet suflet cu bolnav de narcisism acut. Iar eu voi avea posibilitatea de a-mi da în petec...şi a mă simţi bine la variile evenimente distractive...de toate genurile...care vor reapărea în viaţa mea de după spital. Cu singură condiţie, nu mă voi mai arunca în toate...voi încerca să fiu foarte selectivă...chit că toate au fost faine...dar au însemnat prea multă oboseală. Dar, nu-i bai...venirea mea din nou în spital...mi-a îmbunătăţit optica de privire a lucrurilor. Reţeta aleasă constă în simplitate!

Ameninţări - ar fi tare naşpa să nu mă ţin de ceea ce mi-am propus şi să dau din nou în evenimente nedorite. Doar de asta mi-ar fi frică! Dar, cu îndemânare, calm, precizie...voi reuşi!

Fine

CM săptămâna viitoare...

...de fapt CO, pentru că în afara tratamentului care mă va pune pe picioare, să fiu, cel puţin, la fel ca până de Crăciun...voi avea 5 zile de odihnă (activă...pentru că îmi iau Dell-ul cu mine) la spital. Good bye, Piaţa Mică! Nu cred că aţi mai văzut aşa o dereglată ca mine, pentru că şi eu sunt extrem de uimită de propriu-mi comportament. Ok, v-am ţinut la curent cu tot ce-am făcur anul trecut, am respectat anumite reguli de menţinere a sănătăţii...dar nu îndejuns. Nu am exagerat cu efortul fizic & intelectual, nu am stat la soare, nu am avut supărări, nici stresuri sau altele...DAR am omis ceva. Pentru simplul fapt că nu mă mai lovisem de asta...deşi ar fi trebuit să gândesc un pic mai adânc. Oboseala a existat, dar s-a strâns treptat, pe nesimţite...şi a răbufnit la sfârşitul anului 2010...pentru că sediment peste sediment şi deasupra alte sedimente de oboseală trebuiau să ducă la un puseu. De MS. Acum trebuie rezolvat cu 5 perfuzii, somn, citit, vizionare filme...într-un cuvânt work-REHAB. Promit, pentru viitor, să nu mai fac niciodată tratamentul după-masă, iar ziua să merg la muzeu...că nu mai poate muzeul fără mine, iar eu fără el. Dereglare în toată regula! Dar...

Dar ideea acestei postări e alta...am nevoie, până mâine, ora 17, de câteva recomandări de filme bune - Delia, în afară de Războiul stelelor...pentru că team-building-ul de Star Wars e în plan anul ăsta, trimestrul I:P! Please start!

ps Ultimul film care mi-a plăcut foarte tare a fost Shutter Island...ceva de genul doresc:)

Iz de telenovelă antică...

... şi o întrebare retorică...

Cum poţi să explici frumos copiilor, cât de cât inteligibil,

dar fără să denaturezi total adevărul miturilor, 

ideea naşterii unei civilizații în urma unei relaţii incestuoase,

cu accente necrofilice?

ps exagerez şi denaturez deliberat faptele, zvonurile, mărturiile, izvoarele istorice, ş.a. fără să mă gândesc prea mult, într-o atitudine de complacere în ignoranţă. Nu mă judecaţi! Am vrut şi am şi reuşit să râdem! Mai era puţin şi eram acuzată că am găsit cel de-al 14-lea fragment:P!

pps dacă vă întrebaţi despe ce idioţenii vorbesc, vă dau un indiciu: pasărea din desen era, uneori, întruparea tatălui lor...:)

Bilanţ 2010

La mulţia ani. 2011!

De ce de fiecare dată când îmi propun câte ceva (inclusiv distracţii, călătorii faine, activităţi felurite pentru muzeu, chestiuni birocratice, dar în interesul meu, scris în jurnalul meu - aici vorbesc de blog:P ş.a.) intervine iniţial lipsa de chef? Conştientizând-o, aproape imediat apare şi reciproca! 10x, God!

În primul rând acest raport de final de an îmi este util mie, pentru că în comparaţie cu răspunsurile le întrebările lepşei 2009, vreau să îmi dau seama cum pot caracteriza anul trecut, că încă nu mi se pare că aş avea un răspuns destul de obiectiv! Aşadar, să-i dăm bătaie...să mă mir iar de mine sau poate nu:)...SAU :P!

1. Ce ai făcut nou în 2010, ceva ce nu ai mai încercat înainte?

Am fost copilot (de formă, mai mult...:) al avionaşului  Cesna 340 al campaniei Fly for MS (aveţi aici aproape toate detaliile). Am spus aproape de formă, pentru că totuşi am avut control asupra Cesnei care, din cauză că ţineam prea strâns maneta (aici cel puţin 3 persoane vor zâmbi:P) şi nu o lăsam să se mişte cum vroia ea, a făcut prea multe ture de încălzire pe pistă, înainte de a se ridica.

2.  Te ţii de ceea ce-ţi propui la cumpăna dintre ani? Îţi vei stabili şi mai multe scopuri pentru anul următor, 2011?

Da, mi-am stabilit câteva obiective, foarte importante penru mine! Legat de partea profesională, îmi doresc să am cel puţin acelaşi succes ca în 2010! Cu un plus...să-mi iasă expoziţia "În căutarea tinereţii fără bătrâneţe şi a vieţii fără de moarte" - de fapt, piesă de teatru de inspiraţie muzeală :)! Mai am un dor:)...încă neîmplinit de lene (mai mult ca sigur) din 2006, când am terminat masteru' fără dizertaţie! It's a MUST, acum în februarie! Şi mai am o dorinţă, neapărat de împlinit anul asta! Dar, it's a secret! Sper să fie viabilă!

3.  A născut cineva apropiat ţie?

Daaaaaaaaa! Ce mă bucur! În ante-penutima zi a lui 2010! Felicitări, multă sănătate şi să crească Mişu mare!

4. A murit cineva apropiat tie?

Nu. Si nici nu vreau! (Repetiţie de anul trecut)

 

5. Ce ţări ai vizitat?

În afară de a mea? Nici una! Dar mi-ajunge! Pentru anul 2011 e cu plan de Franţa!

 

6.  Ce anume din ceea ce ţi-a lipsit în 2010 ai vrea să ai în 2011?

Sănătatea a fost la cote (cât de cât) bune, dar vreau să fie să mai bună, mai ales că am împlinit un an şi aproape o lună de când sunt pe tratament...:) uraaaa! La întrebarea asta...n-aş prea vrea să fiu sinceră, dar principiul lepşei ar fi încălcat cu bună ştiinţă. Drept urmare, voi da un răspuns care se doreşte a fi alambicat. Începând cu luna mai şi până la sfârşitul anului mi-a lipsit căldura sufletească a cuiva în mod deosebit...Această lipsă acută am înlocuit-o cu alte energii date de emoţii, prieteni, evenimente...Voi continua! Dar vreau să mă îndrăgostesc sau...ORI!:P

 

7. Ce dată din anul 2010 îţi va rămâne vie în amintirile tale şi de ce?

Ziua de 3 noiembrie 2010, în care Moş Crăciun a venit pe neaşteptate şi mi-a făcut o bucurie o voi ţine minte toată viaţa! Mulţumesc!

 

8. Care a fost cea mai mare realizare în acest an?

Implicarea activă în tot ceea ce înseamnă proiectele ONBR, în scopul resuscitării blogosferei sibiene (iată doar două dintre ele...DOUĂ:P: "Sunt mândru că sunt român"  şi "Darul meu pentru Crăciunul lor".)

Obiectiv atins...şi încă ce frumos! Ce oameni faini! Energie pură!

9. Care a fost cel mai mare eşec?

Terminus paradis

10. Ai avut parte de boală sau răniri mai serioase?

Da, dar asta e la ordinea zilei...şi va fi toată viaţa! Important e că grijulie fiind (nu-mi reuşeşte de fiecare dată) o ţin sub control. Câteodată m-apucă şi frica...oare cum va fi în continuare...but it must be fine! It's an order!

 

11. Care a fost cel mai bun lucru pe care l-ai cumparat?

Sunt DOUĂ:P...pulovere faine de lână...mare lucru a-ţi zice. Ambele datează din decembrie şi au fost cumpărate cu ocazii speciale...Primul este cumpărat cu ocazia Zilei Mondiale a Snowboard-ului de la Arena Platoş....Nu ştiu câte grade erau, dar sub -5! Acum poate fac rost de-o poză cu mine de atunci...să vedem. Iar cel de-al doilea este achiziţia datorată faptului că fumând o ţigară în faţa muzeului, aşa în prag de seară şi petrecere marca TRS, mi-am zis...oau...mi-e frig, mă duc să-mi cumpăr ceva de îmbrăcat...Am găsit din prima...Chiar aproape de Oldies, spre care mă îndreptam. E tare fain, gri-petrol şi are şi un fular mare, pe care îl pot roti de trei x în jurul gâtului, să fie tot ansmplul chic:)! În rest, tot DOUĂ:P căciuli, negre de terorist...+ iaraşi DOUĂ:P mănuşi de aceeaşi culoare!

12. Comportamentul cui merită sărbatorit/apreciat?

Îmi aplaud prietenii pentru toate minunăţiile pe care le fac.

13. Comportamentul cui te-a dezamăgit sau ţi-a provocat tristeţe mare?

Ce, nu înţelegi....la fel ca şi anul trecut, mă simt obligată să recunosc că nimeni nu m-a dezamăgit! Dacă nu credeţi ar mai putea fi o explicaţie...nu mă las dezamăgită!:) Nu mai sunt deschisă dezamăgirilor, dar nici amăgirilor. Cred că am devenit mai înţeleaptă:))...

14. Unde s-au dus o mare parte din banii tai?

Mâncare, taxe, taxi, sucuri şi alte lichide:P, Lucky Strike, bilete la teatru, cărţi, hainele de care vă ziceam mai sus, papa bun, dulciuri (la anul nu vreau să mai pomenesc de ele...să-mi treacă pofta de ele), reîncarcări telefoane şi multe altele. Dar staţi...am caiet de evidenţă financiară! Asta nu înseamnă ca mi-au scăzut cheltuielile - ăsta era scopul iniţial, anul ăsta văd io cum mi-l îndeplinesc, încă poate fi considerat caiet de amintiri a cheltuielilor.

 
15. În legatura cu ce anume ai fost extrem de bucuroasă?

Bucuria mea este aproape la tot pasul...şi fiind alături de mine des de des nu mă chinui s-o contorizez!
 

16. Ce cantec(e) îţi vor reaminti mereu de anul 2010?

Nu am neapărat cântece apărute de-a lungul anului trecut...mai mult mă bucur de descoperiri noi ale melodiilor vechi (vă plictisesc play-list-urile...care e pluralul de la play-list...?): 30 Seconds To Mars - Kings and Queens, Lake of Tears - Raven Land, Joan Jett - I Hate Myself For Loving You, VIXEN - Love Is A Killer, Epica - Cry For The Moon, Judas Priest - Angel, Soundgarden - Black Hole Sun, Manowar - Swords in the wind, George Thorogood - bad to the bone, Röyksopp - What Else Is There? (la categoria descoperiri speciale), Joe Satriani - Always with me, always with you, U2 - With Or Without You ...şi altele!

 
17. Comparativ cu anul trecut esti:

* Mai fericită mai puţin fericită? - Nu îmi dau seama...
* Mai slaba sau mai plinuta? - cu DOUĂ:P kile mai grasă...de-aia am intrat în auto-campania: "Spune mai des NU dulciurilor!"
* Mai bogată sau mai saracă? - La fel, cred. Dacă vorbim strict de partea materială...

18. Ce ai fi vrut sa fi făcut mai mult?

Să mă fi ocupat mai mult de sănătatea mea şi de dorinţele mele, pe care le-am cam omis...

19. Ce ai fi vrut să faci mai puţin?

Răspuns idem cu anul trecut: "Dacă eu fac doar ce-mi place...nu pot da raspuns la această întrebare."

20. Cum vei petrece Crăciunul?

Întreabă-mă mai bine despre Ajun. Nu vrei? Lasă că tot am strecurat link-ul! ps la link: după plecarea lui Moş Crăciun am crezut că mă apucă depresia...mi-o luase mintea razna pe coclauri, îmi aminteam crâmpeie de filme artistice mai mult sau mai puţin siropoase...cu câte-o fată singură în seara de Ajun, orbecăind prin întuneric, tristă, fără speranţe...ş.a.m.d. ...şi tot aşa până am ajuns în Go in, mi-am luat Desertul casei (10.90 lei - budincă dulce şi bună cu tăieţei, mozarella şi zahăr totul dat la cuptor) & I was saved by the piano guy! Apoi, Crăciunul mi l-am petrecut în familie!

 

21. Care a fost cea mai bună carte citită?

Am început-o, n-am terminat-o, Pasărea Suflet de Gh. Pavelescu! 10x, Delia! Pre când o voi termina, voi da seamă aici, pe blog!

22. Ce ţi-ai dorit şi ai primit?

Idem anul trecut: Tot ce mi-am dorit, chiar şi în plus am primit!

23. Care a fost filmul tău preferat din acest an?

Antichrist - Lars van Trier, Seven Pounds - Gabriele Muccino şi aseară m-am uitat la Shutter Island - Martin Scorsese

24. Ce ai făcut de ziua ta?

Aşa de fain a fost, Doamne! Prietenii mei au fost cu mine...imediat după ora 3...mi-au adus tort, am mâncat, am râs, ne-am jucat cu baloane de săpun...totul în Go in:D!

25. Cum ai descrie stilul tau vestimentar in 2009?

Idem 2009 - Foarte tare:P...sportiv!

26. Ce te-a menţinut pe linia de plutire?

Prietenii, muzeul, evenimentele, muzica.

27. De cine ţi-a fost dor?

De Nu Contează.
 
28. Care a fost cea mai interesanta persoana pe care ai cunoscut-o?
O personaă deosebită căreia îi mulţumesc pentru tot. Nu am avut voie să facem duble, totul trebuia să iasă din prima fără greş. Aşa a şi fost - TAKE (JUST) ONE!

29. Spune-ne o lecţie de valoare învăţată în 2010!

În ciuda faptului că par (chiar sunt) drăguţă, că (par) foarte grijulie când vine vorba de foarte multe persoane dragi mie şi îmi ofer ajutorul, că sunt o glumeaţă, că aduc zâmbete pe feţele oamenilor, fie ei cunoscuţi, fie necunoscuţi...etc., etc, am dat-o în bară! Era să pierd un prieten foarte drag, din cauză de ignoranţă personală, neatenţie, lipsă de căldură...fix însuşirile pe care mi le doresc de la ceilalţi. Mă bucur enorm că mi-am aflat greşelile înainte de a fi prea târziu, înainte de a se rupe totul. Mi-am dat seama că tot lăudându-mă uit să ascult omul de lângă mine, sau dacă totuşi îl ascult îmi intră pe o ureche şi iese pe amândouă. Lecţia este următoarea aşadar: Învaţă să asculţi, iar dacă reuşeşti, încearcă să ÎNŢELEGI!

ps Ai fost singura persoană care şi-a dat seama că nu în apă se oglindeşte Casa Artelor!

Pluguşor de la Green Charme rostire!:)

Aho, aho, copii şi fraţi,

Mâine anu' se-nnoieşte

Şi Eliza vă doreşte!

Sănătate din belşug,

Spor din plin la meşteşug :),

Bănălău nemiluită,

Plus dragoste împlinită!

Bucurie, voioşie

Şi NOROC BUN la noi toţi să fie!

LA MULŢI ANI!

Green Charme îl cheamă pe blogul meu, pe telefonul meu de la Mikiduţa...apropo felicitări şi să fie într-un ceas bun, pe mine pe #mirc ... demult, tare demult (nu încăpea tot...şi a rămas green_cha:P) şi pe păpuşa mea de la Doina Nistor din Braşov (o să vă scriu, poate în curând, povestea ei cu păpuşile ecologice). În avanpremiera istorisirii...faceţi cunoştinţă cu Green Charme, păpuşa...care se odihnea, în acel moment al verii 2010, pe o masă în Go In.

mie nu-mi plac mesajele stas, în care să nu-mi pun un pic imaginaţia la treabă....drept urmare, mi-am făcut un Pluguşor pentru mine, dar mai ales pentru voi, pe care l-am trimis prietenilor mei prin sms...numai celor de pe connex, că pe dialog:P nu am mesaje.

Fum şi Spaß...în Cafe Wien - interviu-retrospectiv al ultimelor 4 luni

...cu mine şi pentru mine. R = reporter, E = eu (Smoke Fighter)

R: Bună ziua, mă scuzaţi că am venit aşa de devreme, acum la ora 13,25, dar acum s-a ivit o fereastră de sfârşit de an, în care pot strecura puţin fum, câteva informaţii şi ceva poze în cadrul acestui interviu sincer despre participarea ta - duduie, pardon domnişoară, pot ca să îndrăznesc să te tutuiesc  ...:P? - serile Cercului fumătorilor de pipă şi trabuc, în ultimele 4 întâlniri, din Cafe Wien, unde am fost şi eu...incognito, de câţteva ori.

E: Ola, nici o problemă, ne tutuim, vorbim, notezi, redactezi bine articolul şi n-o să ai nici o problemă din partea mea...Dar, ca plată pentru informaţii...am o rugăminte. Pot lipsi 5 minute...că am o nouă întâlnire cu fumul, care nu poate fi amânată...

R: Sigur că...

[A plecat. Eu cronometrez]

E: Am revenit. Mă grăbesc, deci, te rog, fii scurt că plec să mă întâlnesc cu o prietenă pe care nu am văzut-o de 12 ani.

R: Cum ai aflat de acest eveniment? Ce te-a mânat să participi? De fapt, eşti activă sau pasivă? Pardon, nu vreau să înţelegi greşit...a fost vorba doar de curiozitate? Fumaţi? Scuză-mi lipsa de experienţă...iar am greşit, lipsa de experienţă în ale jurnalismului.

E: Te înţeleg, nu te mai tot scuza...îţi spun eu când greşeşti, dar pentru a evita acest lucru, pentru a nu vorbi degeaba...voi lua eu cârma...:P (maneta, ar zice răutăcioşii) şi îţi voi şopti întrebările care mă interesează pe mine şi pe publicul cititor!

R: Mulţumesc pentru înţelegere...vei primi un cadou...pentru asta! Ce ţi-ai dori?

E: Un trabuc Montecristo Montecristo No. 2, fabricat manual, să aibă lungimea de 156 mm, iar diametrul de 20, 64 mm, ca şi tărie să ştii că este mediu spre tare, are o calitate excepţională, iar amestecul distinct de tutunuri îi crează o paletă de arome specifică doar lui. Ca să nu greşeti atunci când mi-l vei cumpăra, ai aici sigla, vezi să nu te prostească cineva şi să nu fie original:

R: Îl vei avea la anu' şi la mulţi ani!:))

E: Aaaa, să răspund pe scurt: Da, fumez din 16 iulie 1999. Deci activă:)...chit că m-am chinuit vreo 7 luni să trag în piept...Prin 2008, mi s-a făcut alt ghidaj, în materie de ţigări de foi. 10x, Odi! Apoi a urmat bineînţeles trabucul - acum, prin septembrie, când Facebook-ul  pe post de, exagerez puţin, Cupidon, nu cu săgeţi în tolbă, ci cu fum...a creat o potecă între biroul meu şi Cafe Wien, unde  în fiecare ultimă marţi din lună oameni animaţi de aceeleaşi pasiuni se întâlnesc la Cercul fumătorilor de pipă şi trabuc, începând din 27 aprilie a.c. Fumul, a călătorit totuşi câteva luni până să ajungă la mine, dar m-a găsit gata pentru cea de-a şasea întâlnire. Culmea, în ciuda faptului că am crezut că voi avea greutăţi în a nu trage în piept (fiind prea învăţată cu ţigările normale)...am văzut cu surprindere că nu mi-e greu să fumez jumătate de trabuc...în vreo trei ore...fără să mai întind nerebdătoare mâna după Lucky Strike. [şoptit] întreabă-mă ce alte experienţe vreau să împărtăşesc!

R: Da, te întreb!

E: Vreau să spun că aici, am reluat legăturile cu prieteni vechi, am cunoscut oameni faini, am discuţii interesante în fiecare lună, am făcut tombola anului 2010...eu am primit o semilună-ntr-o piramidă...şi colateral o ciorbă de burtă la Kontiki după 7 ianuarie:). Plus am cunoscut-o pe torcedora Carmen Luisa Rodriguez, venită din Cuba pentru a fabrica, spre deliciul iubitorilor de tutun, trabucuri cubaneze şi a-i familiariza cu istoria acestora, dar şi a Cubei.

R: N-ai uitat nimic?

E: Ba da! Am uitat să mulţumesc tuturor! Am uitat să-i transmit domnului Niu Herişanu salutări de la Sabin Filip, am uitat să mulţumesc domnului Siegfried Siegmung pentru trabucul Quintero, primit la prima întâlnire la care am participat...atât de fain a fost...aaa...mulţumesc Stefan...

Tuturor vă doresc un an nou fain, împlinit, fericit, voios, bogat...iar următoarea întâlnire, nu uitaţi, va fi în 25 ianuarie 2011!

La MULŢI ANI !

Temă pentru vacanţa pe care n-o am...

În noaptea asta scriu, cu liniuţe, ca să îmi amintesc despre ce mai am de scris...:) ciudat, nu? Nu neapărat că aş uita, ci pentru a mă auto-stimula, văzând subiectele pentru examenul de sfârşit de an...puse într-o înşiruire de cuvinte:

- Revoluţia din 1989, din amintirile unui copil de 11 ani! (cifră magică la daci, v-am mai zis eu)

- Cercul Fumătorilor de Pipă și Trabuc - întâlnirile 6, 7, 8, 9:)

- Analiza SWOT 2010....mamă cum sună!! - de fapt o simplă (complicată) leapşă:)

Mor de somn...again! Prea mult fum?

Moş Crăciun Day & Night :)

Avertisment: Acesta este ultimul articol despre Moş Crăciun din 2010!

Mă grăbesc să scriu noutăţile, pe scurt, cumulate cu ceva concluzii abramburite, marca Eliza.

Prospăciuni de ultimă oră (de fapt, vechi deja de vreo 20 ore:P)

Sunt un elf nerecunoscut de autoritatea supremă (Moşu'). Să începem povestea de adormit copiii cu întâmplarea de alaltăieri seară, numită de acum în colo...Seara pariurilor câştigate:P. Aşadar, sună Moş Crăciun aka Scufiţa Roşie aka Sânziana, la telefon. Eu îmi beam liniştită cafeaua (plătită prin primul pariu câştigat:) şi îmi spune: "A sosit aprobarea!" (pe care eu o aşteptam de o lună jumate). I-am răspuns: "Am două soluţii: să nu fac nimic...şi să mi se rupă sau să încerc marea cu degetu', că n-o fi draqu' atât de negru." Am ales varianta corectă în primul rând pentru self-esteem-ul meu şi apoi pentru frumuseţea ideii, bucuria celor cărora li se adresa surpriza şi pentru Moş Crăciun însuşi...

(hai Neo enervează-te...te şi citez de pe TW: ".. toata lumea a scris post-uri speciale de sărbători, pe bloage.. da' înca nu am înţeles de ce.. probabil din lipsă de ocupaţii .." - :P...da' tu de ce ai postat Merry Rockin’ Christmas..?:))

...aşadar între o cafea, respectiv o coca-cola cu lămâie în ea:), au existat câteva apeluri telefonice, în jur de 10...care au pus pe tapet, în pripă totuşi, planul care, conform tutoror răspunsurilor negativiste româneşti de genul: "nu se mai poate", "acum e chiar prea târziu", "de ce  nu s-a adus aprobarea mai repede", "nu avem oameni" ş.a. a fost şi îndeplinit, a doua zi, în ajun de Crăciun, în Piaţa Mare a Sibiului. Acum vă ofer o foto-ghicitoare...cauzată de neîndemânarea-mi în a ţine un aparat foto nemişcat în momentul în care se doreşte realizarea unui poze...ui, ghici cine-i şi cu ce?

A venit Moş Crăciun obosit după călătoria-i prelungită în sensul invers rotaţiei pământului, cocoşat de greutatea sacului...

Să ne prezentăm: Sunt Moş Crăciun, am 700 de ani şi vin din Laponia. HO, HO, HO!!!

Măria-sa copiluţa care i-a recitat lui Moşu' Căţeluş cu părul creţ, fură raţa din coteţ...
probabil având drept muză, barba cârlionţată care-i sălta în faţa ochişorilor curioşi.

Prima apariţie publică, pe scena Târgului de Crăciun
Duetului Gemenilor din Piaţa Mare - veţi mai auzi de el :P

Sunt Adi şi sunt RĂU!:))

Imaginea clasică a lui Moş Crăciun

Fuga lui Moş Crăciun

(Mai multe detalii: moşu' s-a făcut nevăzut...a dispărut treptat, până a venit taxiul, fără să-l anunţe pe vizitiul trăsurii care l-a adus în mijlocul copiilor. Nu remarc acest lucru cu răutate, ci vreau să vă descriu o mică răutate personală...dar involuntară. Mă întreabă Nea Sami, vizitiul cu pricina: "Unde s-a dus Moş Crăciun?" Iar eu răspund inocent şi foarte convingător: "A plecat cu taxiul, să nu-l vadă copiii că se urcă în trăsură şi să vă urmărească tot Bălcescu'! Că renii nu au pimit aprobare să vină în Piaţa Mare şi trebuie să-i întâlnească." La care Nea Sami mă întreabă: "Renii n-au primit aprobare? Dar, io cu Gina (Gina-i iapa noastră albă de 25 de ani) şi trăsura cum de am primit aprobare?" Iar elful cel rău răspunde: "E vrăjală! Chiar m-aţi crezut? M-am învăţat să inventez lucruri...Şi nu m-am putut abţine!")

SFÂRŞIT

Rockerii - elfi ai Sibiului & continuarea

Mă bucur foarte tare să-mi văd tot mai mulţi prieteni, amici, cunoştinţe şi necunoscuţi, devenind elfi peste noapte...ajutoarele lui Moş Crăciun. Îi ştiu pe bloggerii-elfi (dintre care fac şi eu parte...cu bucurie) şi campania lor (a noastră) pentru cei 25 de copilaşi de la Arapamesu - Darul meu pentru Crăciunul lor (am scris o droaie despre proiectul acesta.) Extrem de bine cunosc activitatea muzeografilor-elfi şi a lor campanie reuşită Daruri pentru copiii din Fofeldea, derulată în ultimii trei ani de Muzeul ASTRA. Doar acum, cu ocazia Crăciunului 2010, am mai descoperit o mână de elfi ai Sibiului European, a căror campanie Bine faci, bine găseşti!, destinată tot celor 70 de mici ştrumfi ai şcolii generale şi grădiniţei din Fofeldea - Satul de Nicăieri, a adus zâmbete, dulciuri, jucării, într-un cuvânt mare bucurie printre şi pentru micuţi.

Nu mă opresc aici...din descoperiri! Şi ce frumoase sunt ele! Şi ce potrivite cu sufletul meu...Şi de ce n-ar fi...când vă vorbesc despre rockerii-elfi de la Transilvania Rock Society...nu-i aşa că sunteţi surprinşi de mama-focului...\m/ ?. Da, exact aceia care  ne-au învăţat în  fiecare luni, de pe la ora 20.00,  să petrecem rockăreşte...în Oldies Pub Live Music de pe strada N. Bălcescu, nr.13...(următorea rock party luni, 27.12.2010...be there!)

Şi acum vă ofer sper delectare o simplă analiză pe text...cu bruma mea de gramatică...:P!

Subiectul există - Rockerii, două atribute - activi ai Transilvania  Rock Society...urmează predicatul - au reuşit să strângă cadouaşe (nu vă speriaţi...inventez cuvinte)  frumoase, dulciuri, jucării şi suflet...numa bune pentru a se dărui cel 8 copilaşi de Centrul de primire minori "Prichindelul". Felicitări, rockeri-elfi ce-mi sunteţi! - m-am săturat de analiza frazeologică:P

PS Pozele vin după ora 19!

Ora 19...a venit, Eliza nu e încă pe fază...nu e acasă...a venit pe lento...dar presimţea ce bucurie o aşteaptă în cutia poştei electronice...pozele care nu au nevoie de mai multe comentarii, pentru că le-am dat titluri...destul de sugestive...dacă nu-s destul de...aştept propuneri:

foto 1 - grup frumos format din piticuţii de la "Prichindelul" 

 şi rockerii-elfi de la Transilvania Rock Society

foto 2 - smiles sharing

foto 3 - Uraaaaa! A venit Mosu'!

ps 2

23/24 decembrie 2010...vă mulţumesc, rockeri-elfi! Pe lângă bucuria pe care le-aţi dăruit-o copilaşilor, mi-aţi dărit şi mie ocazia să participi din on line la evenimentul acesta, care sper să atragă din ce în ce mai multe ajutoare de-a lui Santa!
...Această postare este încă o dovadă că Moş Crăciun există! Şi nu doar atât...Moş Crăciun este printre noi, în noi, iar eliberarea lui...prin share & spread aduce veselia, speranţa şi dragostea de viaţă...Iar elfii lu' Moşu' vin de peste tot! Rock on!

ps 3 - Mulţumiri speciale pentru Hora şi Ramo!





Ziua Mondială a Snowboard-ului. Super frig, dar super FAIN... azi la Arena PLATOŞ de lângă Păltiniş

Mi-a fost tare dor să simt iarna, să mă pişte gerul, să văd totul (aproape:) alb, să respir aerul curat al muntelui şi cu această ocazie să-mi amintesc de eclipsa de soare in 11 august 1999, petrecută şi văzută de pe Cindrel. Mi-a fost dor de competiţie...ultima a fost la începutul verii, în iunie, RedBull Romaniacs - marca Xventure (hiii...am uitat de HillClimbing la sfârşitul lui Iulie:)

Cea de astăzi a fost organizată tot de Xventure...dar pe alte idei...idei de iarnă...pe pârtiile noi din Complexul de Ski şi Snowboard Arena Platoş de lângă Păltiniş. De diminaţă până seara (poate şi noaptea...asta nu ştiu că io am plecat pe la 5 că mi-era superfrig) s-a sărbătorit Ziua Mondială a Snowboard-ului (http://www.world-snowboard-day.com/en/default.aspx)...Cu concursuri de snowboard...free-style, dar şi schi, same free style. Veţi vedea câteva poze surprinse...neprofesionist de mine...cu snowboard-erii...era să zic...în zbor:)...dar unii dintre ei...chiar zburau...atunci când nu cădeau...(lasă, că odată şi o dată voi învăţa...am o promisiune...de fapt nu ştiu dacă e promisiune...pentru un curs de fotografie, care îmbină teoria şi practica). Bravo Andrei - locul II şi felicitări Vlăduţ - locul I! În rest, zăpadă, clătite cu ciocolată...bune miam-miam, vin fiert, prieteni...ce DRĂGUŢ...cum ar zice Bianca, iar Mona ar râde la fel de drăguţ:), plăci, clăpari, săniuţe, schiuri, haine groase, şampanie, copii cu potenţial de câştigători în viitorul apropiat şi degete îngheţate.

Şi, staţi un pic, evenimentul de astăzi n-a fost neapărat pentru marele public, deşi acesta n-a lipsit, dimpotrivă, dar din surse aproape sigure (doar 2, nu respect principiul celor 3...) inaugurarea celor 5 pârtii de la Arena PLATOŞ, de lângă Păltiniş, se va petrece miercuri, 22 decembrie! Ora rămâne să v-o anunţ sau s-o aflaţi singuri din presă:P!

Darul meu pentru Crăciunul lor 2010 - ho, ho, ho vine Moş Crăciun...+ la plăcinte codreneşti înainte

...astă seară (vineri, 17.12.2010)...la ora 18.00 în Carrefour...unde vă aştept pe toţi, voi, prietenii mei!

Veseli nevoie mare, mulţumiţi peste măsură, în susur de colinde, bucuroşi că l-au întâlnit pe Moş Crăciun şi încărcaţi cu daruri de la sponsorii şi bloggerii noştri extrem de activi...aşa vor pleca din Carrefour cei 26 de copilaşi pentru care sărbătorile de iarnă vor avea a nouă semnificaţie, sub semnul umanismului. Aceasta a fost campania Darul meu pentru Crăciunul lor, creată de Organizaţia Naţională a Bloggerilor din România pentru un Crăciun mai fericit, luminat de poveste (+ poveştile noastre, ale celor care mânaţi de bucuria lucrului bine făcut, deosebit de util şi aducător de speranţă, au contribuit cu mult drag la finalizarea acestui al doilea proiect pentru comunitate, marca ONBR). Dacă sunteţi curioşi de am sau nu dreptate în această privinţă, mâine este momentul să deschideţi larg ochii, să contribuiţi prin emotions sharing la evenimentul final al campaniei din acest an - Darul meu pentru Crăciunul lor - ediţia I. Vă aştept, începând cu ora 18.00 la Carrefour, alături de copiii de la Arapamesu, bloggeri, sponsori, într-un cuvânt alături de prietenii aceleiaşi cauze.

Nu, n-am uitat...nu vă mai ţin în suspans cu raportarea serii de ieri...când, am primit un telefon: "Eliza, ştiu că mi-ai spus de proiectul tău şi al pretenilor tăi bloggări. Eu aş vrea să particip la această campanie...Vreau să ajut!" La care eu, răspund, cu lenea-mi obişnuită, dar dusă până la capăt, doar rareori: " Dar eu mi-am făcut prestaţia deja, pentru magazinul Cosmote." El, insistent (ce mă bucur): "Dar nu mai aveţi nevoie de sponsorizări?" Aici brusc lenea şi comoditatea dispar, planul e imediat făcut şi pus în aplicare. Let's see how! [Dar rămânem la faza telegrafică, da?]

Ora 17.30 - chem taxiul 924 la Cappa, pe Mitropoliei. stop. aşteptat 15 minute în ger. stop. era una dinrte cele mai solicita(n)te seri. stop. direcţia Shopping City. stop. ora 18.05 ajung la destinaţie. stop. merg la dispecerat, iau aparatul lăsat de Anca. stop. ies din Mall şi mă las purtată de mirosul aburilor dintr-o căsuţă, care m-aştepta cu multă căldură şi.... stop.

                                                                              

...am intrat. stop. virşli de Brad. stop. probabil al doilea produs românesc, recunoscut la nivel european după magiunul de Topoloveni. stop. plăcinte codreneşti. stop. cu brânză dulce şi stafide. stop. cu cartofi. stop. cu varză. stop. cu brânză şi mărar (pe una am mâncat-o, în ciuda tuturor piedicior, grabă, frig şi tremurat acut - am ieşit doar în tricoul campaniei să fac poze afară în frig. stop....se cere poză şoadă. nu?). stop...

... şi bineînţeles suc de mere. stop

[cer pauză de telegrafiere...se poate...că am nişte detalii a-ntâia: Sucul de mere ”VITAL” este fabricat în Romania, în Ardeal, din mere romaneşti de calitate. Sucul de măr cu pulpă este de patru ori mai sănătos, comparativ cu cel limpede, fapt dovedit ştiinţific. Conducatorul echipei de cercetători de la Universitatea din Wroclaw, Polonia, a declarat că în urma unui studiu care a comparat sucul de mere (limpede şi tulbure) a descoperit faptul ca sucul de mere tulbure are o concentraţie de polifenoli de patru ori mai mare comparativ cu sucul limpede. Sucul tulbure, pe lângă aceste beneficii aduse sănătăţii, are şi un gust mai bun, şi o consistenţă crescută, lucru foarte important pentru consumatori. Sucul limpede depăşeşte ca volum de vânzări sucul tulbure datorita faptului ca unii consumatori percep sucul tulbure ca pe un suc cu impurităţi. Procesul de limpezire a sucului de măr îndepartează componentele benefice pentru sănătate conţinute în pulpa fructului de mar. Producătorii  preferă sucul limpede din raţiuni comerciale, datorită termenului de garanţie mai mare şi a posibilităţilor de depozitare şi pastrare în condiţii obişnuite (faţa de temperatura scazută în cazul sucului tulbure) a sucului limpede.]

 

Mor de somn...să nu uităm totuşi despre cea am început să scriu: Mulţumesc Răzvan - SC MarCos SRL...căsuţa cu bunătăţi de la intrarea în Hypermarket-ul REAL...pentru contribuţia ta, voastră (ioi, era s-o uit pe Gabi...trainer-ul meu, te pup Gabi).

 

 

Şi nu uitaţi fiecare produs poartă marca FABRICAT ÎN ROMÂNIA!!!

 

 

PS: Care mai pofteşte, care mai doreşte???

PPS Am uitat să vă spun, că după ce s-a terminat operaţiunea "plăcinta", am ajuns la întâlnirea cu Secret Santa al Blogărilor...impregnată cu miros de...plăcinte proaspete şi virşli.