...cel mai mare 1st time al vieţii mele care se apropie de 3 decenii plus 3 ani...Şi chiar dacă răspunsul e negativ, EU VREAU! [Cronică abramburită de fericirea a şaisprezece zile în Franţa...cuvinte, gânduri, dorinţe împlinite...toate ilustrate digital]
Troyes, Noaptea Muzeelor, 14 mai, m-am însufleţit...m-am emoţionat, m-am bucurat, m-am simţit ca acasă în spaţiile muzeelor troyene...poate am fost acasă...sau?:) Musee de Vauluisant şi Musee Saint-Loup. Minunate...colecţia de arheologie şi cea de pictură m-au aruncat în stări atât de faine de beatitudine...
Paris, 16 mai, m-am îndrăgostit...de el:)...Cum să-mi fac prin limbajul semnelor de punctuaţie zâmbetul o ţâră complice şi puţin, mai mult, tainic:D? Montmartre, Sacre Coeur, Mulin Rouge, Tour Eiffel, Sena, bateaux mouches...vaporaşul nostru
şi cireaşa tuturor cireşelor posibile - un MUZEU...Deja săriţi în sus strigând: Ne-am săturat de muzee...numa' asta ştii să promovezi? A fost singurul pe care l-am vizitat în Paris şi l-am savurat la maxim şi cu teribilă pasiune. Să vă dau un mic, dar semnificativ indiciu, un citat a lui Andre Malraux, scorpion, dar fost ministru al culturii, check the link: Il faut faire de l'erotisme une valeur - Musee de l'Erotisme, singurul muzeu din Paris care poate fi vizitat aproape zi şi noapte, între orele 10 a.m. şi 2 a.m. La etajul purător de număr magic, adică la 7 am trăit, printre oase de bronz, expoziţia de dincolo de moarte Les amants du neant a sculptorului Jean-Marc Laroche. Priviţi şi vă minunaţi...
Je reviendrai des...
